Oamenii de afaceri din toată țara vin la București între 7 și 8 mai, pentru a-și uni ideile vizionare în cadrul Summit-ului Romanian Business Leaders, ediția 2025. Unul dintre obiective este recâștigarea încrederii în România, o țesătură firavă care ne unește pe toți, de la societatea civilă până la antreprenori și autoritățile publice.
Dar încrederea nu se câștigă ușor, iar mentalitățile se schimbă greu. „Este o mișcare de jos în sus. Fiecare la nivelul lui trebuie să facă ceva”, spune Laura Florea, vicepreședinte RBL, unul dintre primii oameni care au participat la construirea acestei comunități.
Cu toate acestea, antreprenorii sunt cei care dau tonul încrederii în România: „Eu cred că peste 10 ani, putem să avem ambiția de a fi în primele 10 economii ale Uniunii Europene”, puncteaza Laura Florea, într-un interviu acordat spotmedia.ro.
„Atâta timp cât încrederea în România lipsește, România nu poate să progreseze. Dar ceea ce putem să facem este să creăm niște piloni de stabilitate și pilonii aceștia pot să fie instituții puternice care funcționează predictibil, (...) o societate civilă implicată (...), dar și un mediu de afaceri care crește cu responsabilitate și care contribuie activ la binele public.
Această încredere pe care încercăm să o reconstruim se poate transforma într-un instrument care duce la creștere economică, la consolidarea instituțiilor din România”, explică Laura Florea.
Ce înseamnă pentru România acest eveniment și ce înseamnă pentru dumneavoastră personal, Romanian Business Leaders?
Romanian Business Leaders este o comunitate de oameni de afaceri care aleg să se implice, dincolo de interesele propriilor companii, pe trei piloni: în educație, antreprenoriat și bună guvernare.
Romanian Business Leaders este astăzi o comunitate de aproape 600 de antreprenori și este un catalizator de inițiative cu impact pentru România. Ce facem noi este să punem umărul să construim România în care generațiile viitoare să-și dorească să trăiască. Și cum facem asta? Prin proiecte concrete, prin solidaritate antreprenorială, pentru a duce România mai departe.
Iar pentru mine personal, RBL este un spațiu în care valorile mele se suprapun peste valorile comunității din care fac parte. Și valorile astea sunt: integritate, acțiune, patriotism, altruism.
Sunt oameni care simt la fel, vor să lase ceva bun în urma lor și este comunitatea în care am găsit energie, curaj, idei. Este comunitatea în care antreprenorii cresc și care contribuie la creșterea capitalului românesc. Creștem împreună, nu doar profesional, nu doar în business. Creștem și uman împreună.
Care a fost momentul în care ați creat această legătură cu Romanian Business Leaders?
Sunt de la bun început în construcția asta. Cred că la câteva luni după ce Romanian Business Leaders s-a fondat, am devenit parte din organizație. Sunt între primii 20 de membri din Romanian Business Leaders.
Tema din 2025 despre „Încredere în România”: cum vedeți încrederea în România?
Există studii care ne spun că încrederea la români este scăzută. Și este firesc atunci ca încrederea în România niciodată să nu fi fost la niveluri foarte înalte. Ăsta este adevărul. Sunt milioane de români care trăiesc în afara României și au plecat din lipsă de încredere în România.
Noi, antreprenorii, credem că numai cu încredere putem să construim România în care copiii noștri să vrea să trăiască. Eu simt această misiune în sufletul meu. Am un fiu de 17 ani și îmi doresc din suflet ca el să își dorească să trăiască în țara lui.
De ce tema aceasta de încredere în România? Este pentru că acum vedem, poate mai mult decât am văzut altădată, o polarizare a societății. Probabil că polarizarea asta exista și în trecut, doar că acum mișcările geopolitice, contextuale, le-au scos mai mult la suprafață și vedem astăzi mai mult ca niciodată această polarizare și credem că trebuie să reconstruim încrederea asta între noi.
Între noi ca cetățeni, între mediul de afaceri și administrația publică, între mediul de afaceri și societatea civilă, toți cu toți să începem să creăm niște punți de reconstrucție a acestei încrederi.
Atâta timp cât încrederea în România lipsește, România nu poate să progreseze. Dar ceea ce putem să facem este să creăm niște piloni de stabilitate și pilonii ăștia pot să fie instituții puternice care funcționează predictibil, echitabil, corect și o societate implicată, vigilentă. Dar și un mediu de afaceri care crește cu responsabilitate și care contribuie activ la binele public. Această încredere pe care încercăm să o reconstruim se poate transforma într-un instrument care duce la creșterea economică, la consolidarea instituțiilor din România, la creșterea calității educației.
Cum vedeți că se poate întâmpla asta?
Cred că trebuie să recreăm aceste punți între noi, să le consolidăm, că nu cred că s-au rupt vreodată cu totul între noi și administrația publică. Trebuie să ne așezăm cu bună credință cu toții și să ne dorim să ne fixăm o viziune a țării noastre. Este un moment crucial.
Indiferent cum se termină aceste alegeri, în fața noastră o să avem câțiva ani care ar trebui să fie folosiți pentru construcție și construcția asta trebuie să plece de la de la un vis, de la o viziune. Unde vrem noi să fie România? Unde vrem să ajungem? Nu peste 100 de ani, în 5 ani unde vrem să fim?
Vrem să fim în OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development - n. red.), iată avem acest vis pentru care lucrăm: să intrăm în această elită globală care se cheamă OECD. Dar mai mult de atât, ce vrem să facem? Vrem să devenim mai competitivi în anumite zone economice, vrem să eliminăm din discrepanțele dintre mediul urban și mediul rural.
Vrem să creștem zona de digitalizare sau de competențe digitale din țara noastră. Poate vrem să sărim acest pas și să trecem la o adoptare mai rapidă a inteligenței artificiale. Cu toții trebuie să stăm la masă: administrația publică proaspăt aleasă, mediul de afaceri, societatea civilă și să ne gândim unde vrem noi să ajungem și dacă putem să ne acordăm această încredere de a construi împreună această viziune pentru România.
Eu cred că putem să creștem și încrederea populației în România și încrederea business-ului, încrederea investitorilor, încrederea românilor care astăzi trăiesc în afara granițelor noastre, că pot să revină în țară, dacă își doresc acest lucru, că România de astăzi nu mai este România de acum 20 de ani, când ei au plecat. Avem și perspective, avem și modalități de a trăi mai bine cu toții.
Așadar, la RBL se adună acum laolaltă minți vizionare ca să facă pentru România ceea ce ar face și pentru business-ul lor?
Da, exact asta asta facem. Avem în jur de 15 proiecte generate de comunitatea Romanian Business Leaders și care sunt transformative pentru România și în care noi credem și pe care le ducem mai departe.
Avem proiecte de creștere a antreprenoriatului, de creștere a calității educației, de bună guvernare. Și nu ne oprim aici. Comunitatea generează noi proiecte, se pun laolaltă antreprenori și se gândesc „Ce putem noi să facem pentru România? Cum putem să aducem o schimbare care să conteze pentru România?” Da, acesta este mindsetul pe care îl are Romanian Business Leaders.
Din perspectiva dumneavoastră, care este rolul pe care ar trebui să și-l asume mediul de afaceri în această relație cu instituțiile publice, cu societatea civilă?
În mod evident, avem un rol proactiv și nu reactiv. Asta facem noi, nu așteptăm să se facă, facem cu mâna noastră, nu suntem victimele sistemului, nu ne place această poziționare, ci devenim actori ai schimbării. Avem expertiză, avem resurse, avem viziune și ce facem este să le punem în slujba binelui comun. Și din punct de vedere al relației cu autoritățile publice, cu administrația publică, asta facem, inclusiv participăm activ la construcția de politici publice.
Trecem peste interesele noastre punctuale de business și ne uităm la mai binele comun, câteodată chiar în detrimentul punctual al business-urilor noastre. Adică o măsură sau alta pe care noi o promovăm poate să afecteze o categorie de business-uri sau o industrie din care fac parte membrii noștri, chiar membrii de board. Da, dar luăm deciziile astea uitându-ne la mai binele comun.
Privind înspre Europa, ce lecții concrete putem învăța de la ei?
Eu cred că am învățat foarte mult de la europeni, am învățat foarte mult de la companiile, investitorii străini care au venit aici. Mai învățăm acum foarte mult, nu doar din Europa, învățăm și din întregul proces de aderare la OECD, care are măsuri concrete pe care noi trebuie să le implementăm.
Europa și toate aceste structuri care au adus input și aduc input în continuare în zona aceasta ne arată că guvernanța corectă, etică, nu e un moft, ea poate să devină și un avantaj competitiv. Guvernanța responsabilă atrage și talent. Tu când angajezi, oamenii se uită cum e compania ta, ce fel de reputație are, nu-i așa?
Și iarăși, dialogul constant între business și stat are rol și de prevenție, reduce tensiunea, reduce criza, dacă este făcută cu bună credință. Și sigur că nu întotdeauna am găsit un partener de dialog în partea cealaltă, în interacțiunea noastră cu mediul public. Dar noi nu încetăm, adică suntem rezilienți, avem răbdare și continuăm să generăm dialog, să impulsionăm această colaborare între noi și mediul public.
Și asta înseamnă pentru România multe oportunități. Ne aliniem cu standardele noastre la cele europene, la cele globale, creștem atractivitatea investițională, ne pregătim noi să ne extindem business-urile în afara țării.
Într-o lume ideală vom ajunge să exportăm modele de bune practici din business și nu numai, să întărim cultura organizațională bazată pe merit, responsabilitate și tot așa. Adică avem foarte multe de învățat.
Noi suntem o țară plină de resurse și de creativitate. Oricât de rău e, ne descurcăm și asta este o chestie extraordinară, care pe care n-o găsești în orice cultură. Dar acest „ne descurcăm” trebuie să vină cu niște condiții, să nu pierdem lucrurile importante din vedere și mă refer aici la guvernanța responsabilă și nu doar a statului, ci și a business-urilor.
Cum vedeți evoluția relației mediului de business, cu administrația publică, cu mediul public în general și ce așteptări aveți de la schimbarea care va veni?
Anul trecut, înainte de a începe primul primul val de alegeri, Romanian Business Leaders și-a setat niște priorități.
Am consultat comunitatea și am stabilit șapte priorități pe care noi le vedem pentru România și între aceste priorități din care iată, unele s-au și întâmplat, cum este aderarea la Schengen (era una dintre priorități). Aderarea la OECD era altă prioritate pe care trebuie să continuăm și ceea ce vedem este că mergem în direcția potrivită, facem tot ceea ce trebuie să ajungem acolo.
Dar mai important, am spus foarte limpede, și noi și mulți alții pe lângă noi, că trebuie să ne continuăm parcursul euroatlantic. O alegere pe care am făcut-o acum aproape 2 decenii și care a fost și este în continuare șansa istorică a României.
Dar pe lângă asta avem nevoie și de creștere a calității educației și în mod evident, avem nevoie de o un sistem de fiscal care să ajute economia să crească, nu doar să acopere găuri bugetare.
Însă cred că mai presus de toate, avem nevoie de un reset de mentalitate între noi, business și administrație publică. De câțiva ani dialogul a crescut. Adică ne consultăm, suntem consultați, dar trebuie să fim de bună credință, să înțelegem că nu suntem în tabere opuse și să tragem cu toții la aceeași căruță numită România, să o ducem mai departe. Trebuie să înțelegem că putem să fim coechipieri în proiectul numit România. Și cred că asta se va întâmpla dacă crește profesionalizarea administrației. Să fim mai puțin critici, mai mult constructivi, să ne înțelegem limitările, dar și potențialul.
Și noi, din partea mediului de afaceri, tindem să dăm lecții. Mereu „știm noi cum e mai bine”. Nu întotdeauna știm cum e mai bine, că nici noi nu avem informația perfectă ca să știm exact cum este mai bine pentru România. Dar împreună, cu bună-credință, am putea să facem ca lucrurile să se întâmple mai bine.
Știu că acum e o confuzie generalizată în mediul de afaceri, înainte de turul II, dar eu sper ca după momentul alegerilor să putem construi. Trebuie să fim atenți să nu dărâmăm ce am construit până acum. Pentru că ce am construit până acum ne-a adus în momentul cel mai prosper al României.
Cum se poate, concret, să facem schimbarea de mentalitate în sistemul public?
Nu cred că există o soluție la cheie.
Business-ul meu este în comunicare și știu că încrederea nu se câștigă pocnind din degete. Se poate pierde pocnind din degete, dar în mod categoric nu se câștigă cu ușurință. Nu există o soluție la cheie. Cred că trebuie să facem cu toții niște pași în această direcție. Nu este o mișcare de sus în jos. Este o mișcare de jos în sus. Fiecare la nivelul lui trebuie să facă ceva.
Eu, personal, și în compania mea, și în cercurile mele și în familia mea, fac în permanență lucruri în sensul ăsta. În permanență construiesc punți de legătură. Încerc să-i înțeleg pe ceilalți, să fiu mai puțin critică înainte să spun cuiva că „nu așa se face ceva”. Întâi trebuie să înțeleg motivele pentru care celălalt de lângă mine face ce face. Și dacă înțeleg motivele, poate că reușesc să creez o punte de legătură.
N-o să vină niciun președinte care să spună: de astăzi înainte, românii trebuie să aibă încredere unii în ceilalți. Nu se întâmplă asta. Noi toți trebuie să lucrăm la chestia asta. Proiectele Romanian Business Leaders construiesc de jos în sus, de la firul ierbii, cu zeci și sute de mii de beneficiari.
Ca exemplu, colegii mei care sunt implicați în proiectul Repatriot de peste 10 ani vorbesc cu zeci de mii de români din afara țării. Ei încearcă să-i convingă că România este altfel, că pot să aibă încredere în România, să se întoarcă în România, sau poate să investească investească în România, dacă nu vor să se întoarcă. Acum două zile am fost la un eveniment la care m-a abordat cineva care mi-a zis „să știți că eu vă știu pe dumneavoastră din RBL, pentru că eu sunt un produs al Repatriot. M-am întors în România la îndemnul Repatriot și mi-am făcut business aici”. Am fost super fericită să aud lucrul acesta.
De asemenea, educăm tinerii în ceea ce privește antreprenoriatul, mergem și vorbim cu zeci de mii de tineri, elevi și studenți despre antreprenoriat. Nu toți vor să se facă, poate, antreprenori. Dar pot să înțeleagă de ce este important business-ul și antreprenoriatul pentru ecosistemul economic al unei țări - adăugă valoare României în inovație, în locuri de muncă, în implicare, iată, în societate și așa mai departe
Ce alte probleme veți mai aborda la această ediție a summit-ului Romanian Business Leaders?
Vorbim despre business, despre ce ne rezervă viitorul, despre lumea care ne înconjoară și toate aceste „mișcări tectonice”, geopolitice și cum va arăta lumea în perioada următoare.
Aducem inspirație, oameni care ne inspiră și oameni pe care merită să-i lăudăm, să-i premiem pentru că au făcut ceva absolut special pentru România. Ca în fiecare an, avem Gala Merito, în care premiem 10 profesori absolut speciali pentru România.
Avem sesiune de generare de proiecte, avem sesiune în care tineri antreprenori vin și prezintă inițiative de business unui juriu de mari antreprenori români, căutând sprijin de la aceștia. Vom avea două zile pline de inspirație, de conectare.
Vom avea și autorități publice cu noi. Președintele interimar Bolojan a confirmat că va deschide summitul și vom mai avea și alte personalități.
Dacă ar fi să sintetizați forța comunității Romanian Business Leaders într-o frază, care ar fi aceasta?
Puterea noastră stă chiar în puterea lui „împreună”. Dacă vrem să avem o Românie în care să ne fie bine tuturor, trebuie să acționăm împreună cu încredere, cu viziune, cu responsabilitate și să fim noi generația de lideri care reconstruiește încrederea. Pentru că se poate, pentru că merită, pentru că România e locul în care vrem să rămânem, vrem să reușim. Dacă nu noi, atunci cine să facă lucrul ăsta?
Dumneavoastră, personal, sunteți optimistă în ceea ce pivește reconstruirea încrederii în România?
Categoric, da. Nu am niciun fel de îndoială. Indiferent cum se vor termina aceste alegeri, România va rămâne în direcția de dezvoltare.
În câți ani va fi România un loc mai bun?
Uitați-vă la cât de mult a crescut România în 18 de ani, de când am aderat la Uniunea Europeana. Nu trebuie decât să rămânem în acest context al Uniunii Europene, în contextul OECD care se deschide în fața noastră, asta trebuie să facem, trebuie să nu ne abatem din parcursul ăsta. Și dacă facem asta, creșterea noastră nu are cum să nu vină. Eu cred că 10 ani de acum putem să avem ambiția de a fi în primele 10 economii ale Uniunii Europene.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech