Gazprom va relua construcția gazoductului Nord Stream 2 către Germania în această săptămână, după ce sancțiunile SUA au întrerupt construcția mai bine de un an, relatează Financial Times.
Grupul de gaze controlat de Kremlin va începe lucrul într-o secțiune a Mării Baltice administrată de Danemarca, în ciuda măsurilor Washingtonului menite să oprească proiectul finanțat de cinci dintre cele mai mari companii energetice din Europa.
SUA, susținute de Polonia și alte state din estul UE, spun că Nord Stream 2 este un proiect politic menit să sporească dependența Europei de Moscova și să ocolească conductele deja existente prin Ucraina.
Polonia a amendat Gazprom cu 7,6 miliarde de dolari pentru conducta Nord Stream 2
Rusia și Germania spun că este o inițiativă pur comercială, menită să satisfacă în viitor cererea mai mare de gaze din Europa.
În timp ce conducta este deținută în totalitate de Gazprom, jumătate din costul său a fost asigurat de cinci companii din UE: Shell, Uniper, OMV, Wintershall și Engie. De asemenea, proiectul a fost susținut cu fermitate de Berlin.
Conducta de 9,5 miliarde de euro a fost de mult una dintre cele mai aprinse probleme geopolitice din Europa și un punct de referință pentru relațiile dintre Moscova și statele UE.
Decizia administrației Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva conductei, promovând în același timp exporturile de gaz propriu către Europa, a stârnit discuții intense cu privire la dreptul Europei de a-și alege propriile surse de energie și relații comerciale mai largi cu SUA.
Aceste sancțiuni au amânat deschiderea planificată a conductei de la mijlocul anului 2020 și au obligat Gazprom să-și adapteze abordarea pentru a face față pierderii contractorilor străini, în timp ce Washingtonul a promis să impună în continuare restricțiile necesare pentru a bloca finalizarea proiectului.
Care ar fi consecințele opririi gazoductului Nord Stream 2?
Lucrările la conducta lungă de 1.230 km au fost oprite în decembrie 2019, când compania elvețiană de instalare a țevilor Allseas a abandonat proiectul pentru a evita sancțiunile SUA, cu 94% din lungimea finalizată. Acest lucru a forțat Gazprom să găsească și să-și pregătească propriile nave pentru a așeza restul de 120 km de conductă pe fundul mării.
Noile sancțiuni SUA adoptate luna aceasta se aplică și companiilor care asigură și certifică operațiunile de instalare a conductelor, complicând în continuare eforturile Gazprom. DNV GL, o companie norvegiană de evaluare a riscurilor, a spus deja că a încetat toate activitățile de inspecție legate de conductă și că nu va putea să certifice finalizarea acesteia.