Care ar fi consecințele opririi gazoductului Nord Stream 2?

Care ar fi consecințele opririi gazoductului Nord Stream 2?

În reacție la atacul asupra opozantului rus Alexei Navalnîi se vorbește despre sistarea proiectului Nord Stream 2. Care ar fi consecințele economice ale opririi sau chiar abandonării acestuia?

Chiar dacă, multă vreme, cancelara Angela Merkel a susținut contrariul, în realitate gazoductul Nord Stream nu a fost niciodată un proiect eminamente economic.

Este adevărat că, de-a lungul vremii, au fost invocate și argumente economice. Cum ar fi acela că gazul rusesc ar compensa producția ce se află în declin în Norvegia, Olanda și alte țări europene. Un alt argument a fost că gazoductul ar face posibilă tranziția energetică a Germaniei prin renunțarea la centralele atomice și la cărbune.

Totuși, interesul Rusiei era să obțină acces direct în Germania, evitând dependența de țări de tranzit precum Ucraina sau Polonia. Prin gazoductul Nord Stream 1 circulă gaz de aproximativ nouă ani. Capacitatea Nord Stream 2, proiect pentru a cărui finalizare mai este nevoie de circa 100 de kilometri, ar fi de 110 miliarde de metri cubi – de două ori mai mare decât Nord Sream 1.

Această cantitate suplimentară de gaz nu este însă necesară. ”Nord Stream 2 nu este esențial în asigurarea aprovizionării Germaniei și Europei”, spune Christoph Weber, profesor pentru economie energetică la Universitatea Duisburg-Essen. ”Există în clipa de față acces la diverse surse de gaz, fie că vorbim despre Norvegia, SUA sau nordul Africii”, a precizat profesorul Weber pentru DW.

”Inutil, nociv, nerentabil”

Foto: Flickr / energy2050 – Marc Oliver Bettzüge

Marc Oliver Bettzüge, director al Institutului de Economie Energetică al Universităţii Köln (EWI), nu crede că, în cazul în care proiectul Nord Stream 2 nu este dus la bun sfârșit, oferta de gaz ar avea de suferit.

Pe de altă parte, chiar dacă este definitivat, efectele pozitive ale controversatul gazoduct vor fi mai degrabă limitate, a declarat Bettzüge pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În Europa, argumentează expertul, prețul gazelor ar scădea ceva, dar nu în mod substanţial. ”Vorbim de circa 5 la sută”, spune el. La această concluzie au ajuns experți ai EWI în cadrul unui studiu finanțat de Nord Stream 2 și publicat în aprilie.

Renumitul Institut German pentru Cercetări Economice (DIW) are un verdict mai dur. ”Nord Stream 2 este inutil din perspectivă economică, nociv pentru mediu și nerentabil din punct de vedere comercial”, afirmă Klaudia Kemfert, co-autoare a studiului din 2018. Chiar şi analiştii ruşi au dubii dacă proiectul va fi rentabil pentru concernul Gazprom.

În comparație cu Nord Stream 1, în care sunt implicate companii europene, precum Eon din Germania și Engie din Franța, societatea de exploatare a Nord Stream 2 aparține în proporție de sută la sută Gazprom.

Vor plăti contribuabilii factura?

Aceasta nu înseamnă că Gazprom va fi singura companie afectată negativ de o eventuală tragere pe linie moartă a noului gazoduct. Cinci companii energetice din Europa acoperă 10 la sută din costurile totale (circa 10 miliarde de euro) ale proiectului: Uniper (fostă Eon) și Wintershall DEA (ambele din Germania), Royal Dutch Shell (Olanda și Marea Britanie), OMV (Austria) și Engie (Franța).

”Pentru companii se pune întrebarea dacă își pot recupera investițiile realizate până în prezent”, explică profesorul Christoph Weber. ”Ele vor încerca probabil să își ceară înapoi banii investiți de la responsabilii politici care au luat decizia opririi Nord Stream 2”. Ceea ce înseamnă că, în final, factura ar putea fi plătită cu banii contribuabililor.

Totodată, nu este limpede cum ar reacționa Moscova în eventualitatea torpilării proiectului. ”Rusia va pretinde că a fost un furnizor de încredere până în prezent”, spune Weber. ”În consecință va fi pusă sub semnul întrebării seriozitatea Germaniei”.

În context există riscul ca Rusia să utilizeze celelalte livrări de energie ca instrument de presiune? Timm Kehler, director al ”Zukunft Erdgas”, o asociație industrială, crede că da.

”Consumul energetic al UE este asigurat în proporție de aproximativ 40 la sută de gaz rusesc”, a explicat Kehler pentru cotidianul german Handelsblatt. ”Este o cantitate care nu poate fi înlocuită peste noapte”. În Germania, gazul rusesc asigură mai bine de jumătate din consumul total, amintește specialistul.

O chestiune ce ține de valori

Ce este de făcut? ”Responsabilitatea unei decizii în această situație complicată revine clasei politice. Care sunt alianțele importante?”, întreabă Weber. ”Ca om de știință nu poți examina decât un aspect parțial”. Din această perspectivă, expertul și-ar dori un cadru clar și unitar de tarifare a CO2, ce ar determina o aplecare mai serioasă către aspectele ecologice în calcului rentabilității unor proiecte precum Nord Stream 2.

”Ca persoană privată pot înțelege solicitarea privind anularea proiectului Nord Stream. Germania și Europa trebuie să își asume rolul de comunitate unită prin valori. O asemenea decizie poate fi luată în considerare în cazuri extreme”.

Totuși, în mod tradițional, acest argument se bucură de mai puțină atenție în mediul politic. După uciderea jurnalistului Jamal Kashoggi în clădirea consulatului Arabiei Saudite la Istanbul în 2018, Germania a suspendat o scurtă perioadă de timp exporturile de armament către această țară, iar o eventuală oprire a cumpărării de petrol de la saudiți nu a fost nici măcar pomenită.

Andreas Becker