Prim-ministrul francez François Bayrou a prezentat, marți, un plan de ajustare bugetară pe patru ani, începând din 2026, care prevede o reducere a cheltuielilor de 43,6 miliarde de euro anual.
Printre măsurile-cheie se numără renunțarea la două zile legale de sărbătoare, probabil Lunea Paștelui și 8 mai, care comemorează sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.
Reducerea zilelor libere vine ca o măsură menită să crească producția națională și veniturile statului printr-un timp de muncă extins.
Bayrou a explicat că „sunt pur și simplu prea multe zile libere în luna mai” și că francezii trebuie să „se întoarcă la muncă”, pentru ca economia să funcționeze mai eficient.
Înghețarea pensiilor, reducerea numărului de bugetari și a cheltuielilor sociale și de sănătate sunt alte măsuri prezentate de Bayrou, într-un discurs la Paris, preluat de AFP.
Cheltuielile militare nu vor fi însă afectate de ajustarea bugetară, ci, dimpotrivă, se vor majora cu 6,7 miliarde de euro în 2026.
Pe partea de venituri, Bayrou a anunțat o "contribuție de solidaritate" pentru cei mai avuți, precum și un nou efort de a combate evaziunea fiscală și a recupera sumele fraudate.
Datoria Franţei crește cu 5.000 de euro pe secundă
Bayrou a justificat măsurile prin necesitatea controlării unui deficit public uriaș, care în 2024 a ajuns la 5,8% din PIB, și a unei datorii publice ce depășește 114% din PIB. „Suntem într-un moment critic al istoriei noastre”, a avertizat prim-ministrul, adăugând că Franța riscă să fie „strivită” de povara datoriei, care crește cu 5.000 de euro pe secundă, ceea ce înseamnă 150 miliarde în plus în fiecare an.
Propunerile lui Bayrou au stârnit critici puternice din partea Opoziției și a sindicatelor, care consideră măsurile „extrem de nedrepte” și greu de acceptat pentru populație.
Guvernul își propune ca deficitul să scadă de la 5,4% în 2025 la 4,6% în 2026 și să ajungă la nivelul de 2,8% până în 2029, aliniindu-se astfel la limitele impuse de Uniunea Europeană.
Planul vine într-un context politic dificil, în care guvernul francez nu deține o majoritate clară în Parlament, iar orice opoziție serioasă ar putea declanșa o moțiune de cenzură și o nouă criză politică.
Președintele Emmanuel Macron i-a lăsat lui Bayrou sarcina de a repara finanțele publice cu bugetul pentru 2026, după ce propria sa decizie de a convoca alegeri anticipate anul trecut a dus la un parlament fără majoritate, prea divizat pentru a face față cheltuielilor în spirală ale țării.
Dacă va eșua, o nouă criză politică ar putea declanșa noi scăderi ale ratingurilor de credit și ar putea crește costul plăților de dobânzi, care sunt deja pe cale să devină cea mai mare povară pentru buget, cu peste 60 de miliarde de euro.