Codul Numeric Personal (CNP) fiscal pe care îl anunță Ministerul Finanțelor e util, iar momentul ales pentru a-l implementa e oportun, a declarat expertul în e-guvernare Andrei Nicoară, invitat la podcastul Digital Shit.
Există, însă, o mare problemă, despre care ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ar trebui să le vorbească românilor chiar acum.
Pe 31 iulie, Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect prin care susține că a găsit o nouă soluție pentru diminuarea evaziunii fiscale. Această soluție presupune că orice comerciant online îi va cere și îi va trece pe factură clientului său fie CNP-ul, fie un „CNP fiscal”, numit Număr de Identificare Digitală (NID).
Puteți accesa, de aici, precizările Ministerului Finanțelor și documentul pus în dezbatere publică. De asemenea, aici puteți vedea date suplimentare accesibilizate despre acest proiect.
E bună sau rea această măsură? L-am întrebat pe expertul în e-guvernare Andrei Nicoară, invitat la podcastul Digital Shift.
„El, în sine, (CNP-ul fiscal - n.red.), e un lucru foarte bun. Rău e modul în care vor să-l folosească.
Să luăm lucrurile pe rând.
Acum, peste tot în administrația publică se folosește CNP-ul.
Asta nu e idee bună. În principiu, teoretic ar trebui să se folosească - în interiorul instituției - niște coduri numerice asociate fiecărui cetățean, specifice instituției respective. GDPR-ul ne spune să facem acest lucru.
Pentru că dacă din respectiva instituție scapă date – printre care și CNP-ul – atunci ele pot fi coroborate și folosite la crearea unui tablou real despre o persoană.
Dar dacă datele respective nu conțin CNP, ci o cifră asociată unei persoane doar în instituția respectivă, ele nu ar putea fi corelate cu altele și nu ar indica o persoană reală.
Deci introducerea unui cod specific instituției este o măsură de protecție.
Sigur, din punct de vedere tehnic, este o bătaie de cap. Dar ei refac, oricum, sistemele acum, cu hub-ul financiar și cu fondurile din PNRR. Așa că, dacă există un moment pentru schimbare, acesta este.
Acest nou CNP fiscal va fi folosit pe facturi, după cum au anunțat (Ministerul Finanțelor - n.red.). Ceea ce, iarăși, n-ar fi o noutate.
Până să vină GRPR-ul s-au tot emis facturi în România cu CNP. Și marii comercianți online, cei mai vechi, poate își aduc aminte că, atunci când a apărut GDPR, toată lumea stătea să caute CNP-urile prin bazele date, ca să le șteargă. Până aici e ok.
Problema este că vor să treacă și conținutul facturii – adică lista de cumpărături a celui care are CNP-ul fiscal – prin sistemul Ministerului Finanțelor.
Asta este o problemă foarte serioasă pentru care nu există niciun fel de explicații. Adică orice om, până la urmă, are o balanță: merită sau nu merită să faci ceva?
În acest caz, e clar ce pierd (printre altele, timp și resurse, dar și potențiali clienți -n.red.).
Dar, domnule Boloș, explică-mi ce câștig din toată povestea asta! Poate merită. Poate nu merită! Fiecare om are o balanță. Dar dacă tu îmi arăți numai pierderea, n-am cum să fiu de acord cu tine.
(...) Atenție, Ministerul de Finanțe are un istoric de colectare a datelor cu care nu face nimic.
Doi ani a colectat bunuri fiscale fără să facă nimic cu ele. Ca hârciogul, așa. «Lasă acolo, să fie».
Deci pot să facă repede o platformă să emită acest NID? Da! Pot primi facturile cu NID pe ele, dar până nu vor schimba restul sistemelor, nu vor putea să integreze și să folosească această informație. Deci lucrurile se fac într-un anume fel, iar el a luat-o de la coadă la cap.
Nu cred că această parte cu verificatul conținutului facturilor va rămâne”, a declarat Andrei Nicoară, la podcastul Digital Shift.
Expertul în e-guvernare citat de Spotmedia.ro a scris și anterior despre utilitatea CNP-ului fiscal, aici.
Pentru mai multe detalii despre modul în care decurge digitalizarea, în România, ascultați integral episodul podcastului Digital Shift al cărui invitat este expertul în e-guvernare Andrei Nicoară.