Prezenți la un eveniment care a reunit experți cunoscuți în Energie, mai mulți reprezentanți ai Guvernului au anunțat că pregătesc măsuri care să permită folosirea pe scară largă a hidrogenului pe post de combustibil, în țara noastră.
Reprezentații Guvernului i-au asigurat pe experți că, de această dată, le vor cere părerea înainte de a aproba documentațiile pe care le pregătesc. Și în acest fel șansele de reușită ale programelor ar crește. Rămâne să vedem dacă își vor respecta promisiunea.
Evenimenul a fost prilejuit de lansarea cărții „Hidrogen și gaze naturale în România”, semnată de Ioan Iordache (cercetător cunoscut în domeniul hidrogenului și profesor asociat la Politehnica București) și Dumitru Chisăliță (fondatorul Asociației Energia Inteligentă, șef de lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov și manager cu experiență în domeniul energiei).
Volumul tratează modalități în care poate fi produs și stocat hidrogenul în România, dar și provocările adaptării rețelelor de conducte de transport și distribuție de gaze pentru a permite transportul unui mix de gaze și hidrogen.
De asemenea, este tratat subiectul nevoii de adaptare a echipamentelor consumatorilor pentru utilizarea hidrogenului.
Costurile unei rețele de conducte și echipamente care să permită transportul de hidrogen sunt foarte mari. Mai exact, potrivit documentării celor doi cercetători, modernizarea unui kilometru de conductă de gaze pentru a putea transporta și hidrogen costă între 0,6 și 1,2 milioane de dolari. Iar construcția unor conducte noi, moderne, capabile din start să transporte hidrogen, ar costa între 2,2 și 4,5 milioane de dolari.
Iar asta înseamnă că e nevoie de investiții consistente în introducerea în uz a acestui combustibil fosil.
Bogată în detalii tehnice, lucrarea semnată de Ioan Iordache și Dumitru Chisăliță prezintă și date despre stadiul proiectelor privind utilizarea hidrogenului din Franța, Germania, Marea Britanie și SUA.
Volumul „Hidrogen și gaze naturale în România” se încheie cu 4 scenarii privind dezvoltarea infrastructurii de transport al hidrogenului prin conducte în România și cu câteva pagini pline de sugestii pentru decidenții din mediul privat și mai ales din mediul public.
Momentul lansării cărții nu a fost ales întâmplător, în condițiile în care în 2022 se împlinesc 100 de ani de când România a produs pentru prima oară hidrogen, la Târnăveni.
Ce au promis reprezentanții Ministerului Energiei
Ionuț Micu, director în cadrul Ministerului Energiei, a luat cuvântul la eveniment și a susținut că miercuri, 30 martie, sau joi, pe 31 martie, instituția va lansa în consultare publică ghidurile în baza cărora antreprenorii vor putea solicita bani din PNRR pentru producția de energie din surse regenerabile, inclusiv hidrogen verde (obținut printr-un proces numit electroliză).
„Cu toții știm de PNRR. Este un mare interes astăzi, în aceste zile, până la finele lunii, sperăm mâine să lansăm ghidul pe resurse regenerabile. Bănuiesc că e un mare interes din partea pieței.
Și în perioada imediat următoare – până la finele lui iunie, ne-am propus să semnăm deja contractele de finanțare pentru porțiunea de hidrogen verde (...).
Vorbim despre un gaz al viitorului. Pipeline-ul (rețeaua de conducte - n.red.) care se va face se va face hidrogen ready.
Vă așteptăm să vă exprimați opiniile cu privire la ce scrie în ghiduri. Să fim pregătiți și pentru fondul pentru modernizare (a infrastructurii existente -n.red.). Va fi un exercițiu foarte util pentru toți. Vorbim de sume și mai mari”, a spus Ionuț Micu.
Prezent la lansarea de carte pentru a le transmite autorilor și celorlalți experți mesajul ministrului Energiei, Virgil Popescu, secretarul de stat Dan Drăgan a susținut că Guvernul n-a renunțat la ideea unei strategii pentru hidrogen.
„În cadrul Ministerului Energiei, pregătim ultimele etape pentru a începe elaborarera Strategiei Naționale a Hidrogenului. Un obiectiv care este asumat de România, în cadrul PNRR.
În cadrul acestui colectiv pe care sperăm să-l avem lângă noi în elaborarea stretegiei vor fi incluși și reprezentanții domeniului, ai instituțiilor de cercetare de la Râmnicu Vâlcea (unde lucrează cercetărorul Ioan Iordache).
Strategia va defini căile de dezvoltare și utilizare a hidrogenului, în perioada următoare. Și sunt convins că – la fel cum e urmărit la nivel UE – vor demara lucrurile și în România.
Asociațiile profesionale au fost implicate în realizarea primului ghid pentru realizarea unor noi capacități de producție a hidrogenului în România. Sperăm să fim pregătiți să îl lansăm curând în dezbatere publică. Și să lansăm și primul call de proiecte până la finalul semestrului I 2022.
Ne aţteptăm ca prin acest ghid să realizăm capacități de producție de 100 de MW prin electrolizoare. Și așteptăm cu interes participanții și potențiali beneficiari”, a precizat Dan Drăgan.
Participarea experților la întocmirea strategiei este esențială, în condițiile în care - după cum au explicat în urmă cu aproximativ un an Ioan Iordache și Dumitru Chisaliță - oricât de important ar fi hidrogenul pentru viitor, n-ar trebui să îl privim ca pe o resursă unică, salvatoare, ci ar trebui să găsim modalitatea de a-l produce și valorifica rațional, odată cu alte resurse.
Or, pentru asta, e nevoie de implicarea experților, care să fie corect organizați în grupuri de lucru.
Niță, FPPG: Cercetătorii și-au scris cărțile. Industria și-a făcut treaba. Ce așteptăm?
Directorul executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (din care fac parte Romgaz, OMV Petrom și Transgaz - n.red.), Cătălin Niță, a avut un discurs ceva mai dur.
„Suntem foarte apropiați de fenomenul acesta nou care presupune ca hidrogenul să devină fluid energetic. Vrem să-l ducem la nivelul următor (....) Cei doi autori se străduiesc de mai mult timp să aducă hidrogenul în atenția autorităților.
Sperăm să nu se oprim din foarte mulții pași pe care România i-a făcut pe drumul Green Deal.
Suntem interesați de hidrogen și mă bucur să văd atâtea autorități aici. Dar istoria a fost scrisă de către oameni care au făcut lucruri, nu de oameni care doar le-au vorbit. Sperăm, ca și organizație, alături de partenerii noștri, printre care asociațiile autorilor cărții, să convingem mai repede autoritățile să treacă de la a vorbi la a face.
Știm noi despre 3-4 grupuri la nivelul autorităților care discută despre hidrogen. Unul e la minister (al Energiei -n.red.), altul la Comisia de Industrii și Servicii (de la Camera Deputaților - n.red.). Mai există unul la ANRE. Sunt ok toate. Dar cam toți experții din hidrogen sunt aici, în sala. Dacă ne împărțim într-o sută de grupuri, nu mi-e clar cum o să facem lucruri.
Industria și-a făcut partea. Cercetătorii și-au scris cărțile. Sper să și facem ceva cu toate”, a declarat Cătălin Niță.