Europa se confruntă cu cea mai gravă lipsă de resurse umane, toți indicatorii importanți în domeniu înregistrând anul trecut recorduri istorice:
- cea mai mare mare rată de ocupare
- cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante (LMV)
- cea mai redusă rată a șomajului.
Situația se va agrava în anii următori, odată cu tranziția verde și cea digitală și necesarul de personal calificat pentru aceste industrii explozive, care au loc pe fondul îmbătrânirii populației, avertizează Comisia Europeană în Raportul Ocupare și Evoluții Sociale în UE.
Veștile bune sunt că, în pofida invaziei Ucrainei de către Rusia, care a dus la o încetinire economică în a doua jumătate a lui 2022, piața muncii din UE a demonstrat o rezistență remarcabilă anul trecut. Economia UE a crescut cu 3,5% în termeni reali, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani a ajuns la nivelul record de 74,6% (213,7 milioane de oameni angajați), iar șomajul a coborât la minimul istoric de 6,2%.
Șomajul în rândul tinerilor a coborât două pp, de la 16,7% în 2021 la 14,5% în 2022, însă rămâne o provocare majoră.
Locurile de muncă vacante au urcat și ele la un maxim istoric
Informația îngrijorătoare este că la un nivel istoric se află și rata locurilor de muncă vacante, singurul indicator ce reflectă deficitul de personal și care, împreună cu șomajul, arată gradul de tensionare a pieței muncii.
Această rată a crescut constant după criza financiară, de la 1,2% în 2012 la 2,2% în 2019.
A urmat o coborâre temporară în timpul pandemiei, până la 1,7% în 2020, moment din care a intrat pe trend ascendent accelerat, ajungând la 2,3% în 2021 și urcând abrupt până la 2,9% în 2022 – cea mai mare valoare înregistrată vreodată.
Această creștere substanțială s-a diminuat în a doua jumătate a anului 2022, rata locurilor de muncă vacante stabilizându-se la 2,9% în T4, conform raportului Comisiei.
Cele mai mari rate LMV au fost observate în Țările de Jos (4,9%), Belgia, Austria (4,8% pentru fiecare) și Cehia (4,7%).
Cele mai scăzute au fost înregistrate, în 2022, de către România, Bulgaria și Spania (fiecare cu 0,9%), singurele din UE cu procente sub 1%, de aproape trei ori sub media europeană, de 2,9%.
Criza de personal a explodat în toată economia europeană, dar creșterea deficitului a fost mai pronunțată în sectorul serviciilor (+12,7 pp, la 31,2%), puternic afectat în pandemia de SARS-CoV-2.
Cele mai mari rate s-au înregistrat, însă, în sectorul construcțiilor (32,8%, +7,2 pp din 2021) și în industrie (28,3%, +9,9 pp față de 2021):
Interesant este că, deși are cea mai mică rată LMV, România a figurat într-un studiu anterior comandat de Comisia Europeană cu una dintre cele mai ridicate ponderi ale angajatorilor care au raportat că deficitul de forță de muncă a reprezentat un factor major de limitare a producției în primele trei trimestre ale anului 2021 – peste 20%. Același procent s-a mai înregistrat în Polonia, Lituania, Croația, Grecia și Germania.
Șomajul, la minim istoric
Această creștere a ratei LMV s-a combinat cu o scădere a șomajului la niveluri istorice, ceea ce a complicat situația firmelor, într-o ecuație în care cererea de forță de muncă a urcat, în timp ce bazinul ce poate alimenta această nevoie s-a micșorat.
Lipsa de personal afectează atât companiile, cât și angajații.
Pe de o parte, criza de personal poate duce la salarii mai mari și condiții de muncă mai bune, dar, pe de altă parte, pune presiune pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, întrucât crește volumul de muncă al angajaților.
De asemenea, oferă oportunităţi persoanelor care au ieșit din varii motive de pe piața muncii, inclusiv celor descurajați să mai caute un job.
Iar acest lucru este reflectat și de evoluția altor indicatori din domeniu, cuprinși în categoria forței de muncă potențiale, unde s-a contractat atât subcategoria șomerilor de lungă durată (peste 12 luni), cât și cea a șomerilor de foarte lungă durată (inactivi de peste 24 luni).
România, una dintre cele mai detensionate pieți a muncii: o comparatie cu Germania și Cehia
În contextul unui nivel record de ocupare a forței de muncă și al ratelor scăzute ale șomajului, piața muncii din UE a rămas tensionată, cu deficit de forță de muncă ridicat și persistent.
Nu este și cazul României, cu cea mai mică rată LMV și o rată a șomajului sub media UE.
România a continuat și în T1 din 2023 să fie unul dintre satele membre cu cele mai detensionate piețe ale muncii, conform datelor Eurostat. Țara noastră și alte trei state – Bulgaria, Polonia și Spania – se află pe ultimul loc al clasamentului european al ratei LMV, cu 0,9%.
Citeşte integral analiza Economia europeană – disperată după forță de muncă. O analiză de ansamblu și specificul României pe Curs de Guvernare