Când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, mai multe companii occidentale au plecat, în semn de protest. Însă unele dintre cele mai mari firme din lume, printre care Nestlé, Heineken și Mondelez, au preferat să rămână în țara lui Putin.
După mai bine de un an, companiile care au ales să rămână în Rusia se agață de aceeași justificare: costul plecării ar fi foarte mare. Însă a rămâne a devenit o decizie din ce în ce mai riscantă, notează CNN.
Companiile care fac afaceri în Rusia și care susțin prin taxele și activitatea lor mașinăria de război a lui Vladimir Putin sunt prinse acum ca într-o menghină, între sancțiunile impuse de Occident și indignarea publică, pe de o parte, și ostilitatea crescândă a guvernului rus. Kremlinul are grijă ca firmelor vestice să le fie tot mai greu să-și vândă activele, impunând reduceri mari și taxe usturătoare pentru astfel de tranzacții.
Fereastra favorabilă e aproape închisă
Experiența imperiului produselor lactate Danone și a producătorului danez de bere Carlsberg este un exemplu dur al intervenționismului statului care ar putea împiedica alte entități străine să încerce să se retragă din Rusia. Ambele companii finalizaseră vânzarea unităților lor către cumpărători locali la începutul lunii iulie, când Vladimir Putin a semnat un ordin de naționalizare a activelor lor locale.
Carlsberg a transmis că această evoluție înseamnă că vânzarea diviziei sale din Rusia către Baltika Breweries, una dintre cele mai mari companii de bunuri de larg consum din țară, este "foarte incertă acum".
Danone a anunțat miercuri că va înregistra o depreciere de 200 de milioane de dolari a afacerilor sale în Rusia, care se adaugă la o taxă de 500 de milioane de euro raportată anterior. Compania a anunțat că, deși a rămas proprietarul legal al afacerii din Rusia, nu mai deține controlul managamentului operațiunilor.
"Fereastra oportunității de a părăsi Rusia este aproape închisă", a spus Maria Shagina, expertă în sancțiuni la Intitutul Internațional pentru Studii Strategice, adăugând că firmele occidentale sunt prinse acum între ciocan și nicovală.
Niște alegeri dificile și consecințele lor costisitoare
Peste 1.000 de companii străine au părăsit Rusia ori și-au suspendat operațiunile de la izbucnirea războiului, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Yale.
Presate de sancțiunile occidentale, companiile petroliere, producătorii auto, firmele de tehnologie, de consultanță și băncile au intrat în primul val al plecărilor din Rusia. McDonald’s a vândut peste 800 de restaurante locale, proces care a costat peste un miliard de dolari.
BP (British Petroleum) a plătit o taxă de 24,4 miliarde de dolari pentru vânzarea a 19,75% din acțiunile sale la Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia. Această mișcare "a mușcat" și o parte din rezervele de petrol și gaze rusești ale gigantului energetic britanic.
Totuși, chiar și după exodul multor companii importante, cercetătorii de la Yale estimează că peste 200 de companii din toată lumea își continuă afacerile în Rusia. Alte 178 de firme caută "să câștige timp", ceea ce înseamnă că și-au suspendat noile investiții și și-au redus operațiunile, dar încă sunt prezente în Rusia.
Unilever, Nestlé, Mondelēz și Procter & Gamble, cel mai mare consumator de bunuri de larg consum din lume, intră în această categorie.
Printre motivele șubrede pe care companiile le-au invocat ca motiv de a rămâne se numără îngrijorarea pentru situația angajaților și a familiilor lor din Rusia și obligațiile către partenerii economici din Rusia, inclusiv fermieri. Companiile susțin și că livrează bunuri vitale pentru consumatorii obișnuiți, iar unele argumentează că abandonarea activelor din Rusia ar crește forța de război a Kremlinului prin înlesnirea accesului la noi surse de venit.
Desigur, vânzarea afacerilor din Rusia nu este simplă și implică penalități serioase, subliniază analiza citată. Companiile sunt obligate să-și vândă activele cu un discount de 50% față de valoarea de piață și să-i plătească Kremlinului o taxă consistentă. Iar companiile americane trebuie să primească acordul Trezoreriei SUA pentru a achita o astfel de taxă Moscovei, conform regulamentului adoptat în martie de Oficiul pentru Active Străine.
Sancțiunile occidentale impuse la adresa a aproximativ 2.000 de persoane și entități complică și mai mult situația, îngreunând găsirea unor cumpărători pentru afacerile din Rusia.
"Cea mai puțin rea opțiune"
"Nu vrem să mai contribuim la capacitatea statului rus", s-a justificat marți șeful Univeler, Hein Schumacher, în fața jurnaliștilor. Acesta a spus că gigantul care în 2022 a plătit taxe de 3,8 miliarde de ruble (42,2 milioane de dolari) guvernului rus nu a reușit să găsească "o soluție viabilă" pentru vânzarea operațiunilor sale în această țară.
Abandonarea afacerii din Rusia, unde deține active de 600 de milioane de euro, inclusiv patru fabrici, ar însemna doar o creștere a riscului de naționalizare, ceea ce înseamnă că Unilever nu are altă variantă decât să-și continue activitatea, a spus Schumacher.
"Nicio opțiune nu este bună, de fapt… operarea într-o manieră constrânsă este cea mai puțin rea", a explicat el.
Un reprezentant al Nestlé, care deține șase fabrici cu aproximativ 7.000 de angajați în Rusia, a spus pentru CNN că grupul și-a redus "semnificativ" gama de produse în această țară pentru a furniza doar "produse alimentare esențiale consumatorilor locali".
Procter & Gamble a transmis anterior că se va concentra "pe articolele de bază pentru sănătate, igienă și îngrijire personală necesare numeroaselor familii din Rusia care au nevoie de ele în viața de zi cu zi".
Mondelez a anunțat în iunie că a plănuit "să lase în Rusia doar un lanț de aprovizionare necesar" până la sfârșitul anului. "Dacă suspendăm toate operațiunile, riscăm să predăm toate operațiunile noastre unei alte părți care ar putea folosi toate veniturile în propriile scopuri", s-a justificat compania.
Însă acțiunile Kremlinului împotriva Danone și Carlsberg - iar înaintea lor împotriva companiilor energetice germane Uniper și finlandeze Fortum Oyj, ale căror active au fost confiscate în aprilie - demonstrează că alegerea de a rămâne în Rusia pentru a limita daunele ar putea fi fatală, expunându-le la riscul naționalizării.
Pentru profesorul Jeffrey Sonnenfeld, de la Yale, care conduce echipa de monitorizare a reacției companiilor străine la războiul Rusiei, plecarea rămâne singura alegere corectă. "Ideea este creșterea nivelului de disconfort, astfel încât (populația rusă) să înceapă să se întrebe cine este autorul neplăcerilor lor", a spus Sonnenfeld pentru CNN la începutul lunii iulie.
În cazul Unilever, desemnată sponsor al războiului de către Ucraina, alegerea de a rămâne pentru a limita pierderile se dovedește și mai păguboasă: grupul a anunțat că se va conforma legislației militare ruse și va permite angajaților ruși să fie înrolați pentru a fi trimiși în Ucraina dacă sunt chemați. Compania anglo-olandeză are aproximativ 3.000 de lucrători în cele patru fabrici din Rusia care produc în principal articole de îngrijire personală și de igienă, dar și înghețată.
Și sunt șanse mari ca aceasta să nu fie singurul gigant care îngenunchează în fața pretențiilor imperiale ale lui Putin.