Pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni și alte date agregate, Consiliul Fiscal avertizează în raportul său anual, că deficitul bugetar în 2024 poate să depășească 7% din PIB, cu riscul de a se îndrepta spre 8% din PIB – față de 5% ținta oficială pe care s-a făcut Bugetul 2024.
Pe lângă măsurile deja adoptate, noua estimare are în vedere o serie de măsuri, precum legea pensiilor, care vor acționa spre finalul anului (din luna septembrie), iar sezonalitatea execuției bugetare va concentra o parte mare a cheltuielilor de investiții tot în ultimele luni ale anului.
De asemenea, Raportul Consiliului Fiscal abordează și problema creșterii economice pe anul 2024 – plecând de la creșterea mult sub așteptări din S1 (de doar 0,7%):
”Ultimele informații arată că, pentru anul 2024, prognoza de creștere economică a Guvernului, de 3,4%, în
proiectul de buget inițial, menținută atât în prognoza de iarnă a CNSP (publicată pe 12 februarie),
cât și în prognoza de primăvară (publicată pe 30 aprilie), ar putea fi marcată de un optimism
moderat și ar putea suferi revizuiri mai degrabă descendente în contextul noilor date de PIB publicate și
al incertitudinii foarte ridicate (a evoluțiilor economice interne și externe)” – scrie în raport.
Consiliul Fiscal a făcut un inventar al măsurilor cu efect negativ:
- Creșterea în martie a salariilor de bază a personalului din sănătate, aparatul propriu al MS și din domeniul asistenței sociale - majorare cu 20% – Impact bugetar de 1,5 mld lei.
- Majorarea tot în martie a salariilor cu 30% pentru personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate, plus alte avantaje – impact bugetar 1,2 mld lei.
- În mai creștere salarială de 10% în mai multe sectoare publice, impact bugetar 1,1 mld lei.
- OUG 31/2023 adoptată în martie – relaxarea unor măsuri referitoare la cheltuielile publice, incluse în Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu un impact bugetar negativ de circa 0,4 mld. lei.
- Un alt factor care a amplificat presiunile asupra execuției din anul 2024 a fost determinat de arieratele bugetare de circa 9 mld. lei, create prin amânarea unor plăți la finalul lui 2023, pentru anul 2024.
- În luna mai, Guvernul a adoptat OUG nr. 46/2024, prin care, ca și în 2023, a fost creat un cadru prin care fondul de rezervă bugetară poate fi utilizat pentru echilibrarea bugetelor locale și centrale, fără a mai fi necesară adoptarea unor acte de rectificare a bugetului anual. „În aceste condiții, rămâne de actualitate avertismentul Consiliului Fiscal privind faptul că utilizarea fondului de rezervă pentru înlocuirea rectificărilor bugetare implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale”, se spune în raportul anual al CF.
Citeşte integral Raportul Anual: Consiliul Fiscal vede un deficit anual de peste 7% din PIB – alimentat de creșterea pensiilor și a cheltuielilor publice pe final de an pe Curs de Guvernare