Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 2,6%, la 3,9%, conform previziunilor economice de vară făcute publice joi. Pentru anul viitor, însă, creșterea este estimată la 2,9%.
Consumul privat și investițiile vor fi principalii factori de creștere anul acesta și anul următor, iar exporturile nete se preconizează că vor acționa ca o frână asupra PIB-uli, conducând la o creștere a deficitului comercial, se arată într-un comunicat.
Comisia Europeană subliniază că în primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins printr-o tendință ascendentă, cu o creștere a PIB-ului real de 5,2 %.
Conform datelor provizorii, acest rezultat pozitiv se explică printr-o creștere semnificativă a formării brute de capital fix și a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuție negativă.
Această creștere robustă a fost susținută de salariile mai mari, care au ținut pasul cu inflația, și de eliminarea treptată a restricțiilor legate de Covid.
Totodată, CE precizează că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze negativ economia UE, orientând-o către o creștere mai redusă și o inflație mai ridicată în comparație cu previziunile din primăvară.
Astfel, conform previziunilor economice (intermediare) din această vară, economia UE va crește cu 2,7% în 2022 și cu 1,5% anul viitor. În zona euro se anticipează o creștere de 2,6% în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4%, în 2023.
Se estimează că inflația medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, și anume 7,6% în zona euro și 8,3% în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4,0% și, respectiv, 4,6%.