Comisia Europeană a solicitat autorităților române noi clarificări privind reforma pensiilor speciale și, în primul rând, așteaptă prezentarea impactului legii, conform detaliilor oferite Curs de Guvernare de surse implicate în dialogul dintre cele două părți.
Corespondența și evaluările periodice vor continua, întrucât nu există, practic, un termen limită pentru îndeplinirea jalonului, cât timp PNRR funcționează.
Mecanismul prevede că jaloane specifice trebuie să fie îndeplinite în momentul depunerii unei cereri de plată. În cazul de față – reforma pensiilor – este vorba despre un jalon ce trebuie atins la a treia cerere de plată. În acest moment, Comisia analizează a doua cerere de plată, cu precizarea că încă nu sunt bifate la Bruxelles condițiile de acceptare a acestei a doua cereri.
Neîndeplinirea obligațiilor asumate pe reforma pensiilor speciale poate atrage pierderea a 3,2 miliarde de euro, adică a celei de-a treia tranșe, în integralitate.
Principalele informații așteptate de Comisia Europeană pe marginea reformei pensiilor speciale:
- Impactul pe care-l va avea legea (cu estimarea cheltuielilor), pe categorii de pensii
- Separat, impactul eliminării celor cinci sporuri din baza de calcul a pensiilor militare (noutate introdusă de senatori în proiectul de lege ce a trecut prin camera superioară la sfârșitul lunii martie).
- Detalii despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale și riscul ca această măsură să fie respinsă la CCR.
- Dacă legea pensiilor speciale se aplică și primarilor și parlamentarilor, pentru că aceste categorii nu figurează în legea reformei (indemnizațiile primarilor, viceprimarilor și președinților și vicepreședinților de consilii județene sunt adoptate, însă plata lor a fost prorogată; indemnizațiile parlamentarilor au fost eliminate, dar CCR a declarat neconstituțională legea).
Observațiile Comisiei după analiza precedentă a legii
Într-o scrisoare trimisă în martie guvernanților de la București, Comisia Europeană a criticat proiectul de lege aflat în procedură legislativă.
Acesta are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile și nu rezolvă principiul echității, spune Comisia, care le-a recomandat autorităților să nu avanseze cu adoptarea în Parlament până nu se operează corecțiile necesare unei reforme reale.
În primul rând, Comisia atrage atenția că plafonul de 9,4% din PIB și întreaga idee de reformă a pensiilor speciale se referă și la pensiile militare.
Recomandările referitoare la pensiile militare:
- Calculul să fie bazat pe veniturile din întreaga carieră.
- Rata de înlocuire a salariului cu pensia să fie 45%, față de 65%, cât este în prezent.
- Integrarea pensiilor militare în sistemul general contributiv și din perspectiva creșterii lor (să crească la fel ca pensiile contributive).
Recomandările privind pensiile magistraților:
- Creșterea vechimii în muncă.
- O rată mai mică de înlocuire a salariului cu pensia (acum este de 100% sau mai mare)
- Alinierea creșterii pensiilor la sistemul contributiv (în prezent, pensiile speciale ale magistraților cresc odată cu salariile magistraților aflați în funcție).
Citeşte integral analiza Comisia Europeană cere Bucureștiului un calcul de impact al actualei variante de reformă a pensiilor speciale. Și vrea să știe de ce parlamentarii și primarii nu figurează în lege pe Curs de Guvernare