Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, merge vineri Bruxelles, împreună cu Marcel Ciolacu și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Discuțiile vizează aspecte ce țin de renegocierea PNRR, astfel încât România să nu piardă niciun grant, iar Marcel Ciolacu spunea ieri că va încerca să obțină și o ”reprofilare a investițiilor cu cofinanțare mai mică”.
"Fondurile PNRR reprezintă o parte esențială a bugetului pe anul 2025, axat pe investiții masive în economie, dar și pentru anul care urmează.
Pentru a putea absorbi aceste fonduri, care se concretizează în autostrăzi, școli și spitale moderne, păduri noi și localități modernizate, este nevoie de o mobilizare la fiecare minister în parte, dar și de adaptarea unor ținte și jaloane la situația actuală", scrie pe Facebook Tánczos Barna.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, de curând, principalul criteriu de evaluare a activității miniștrilor – PNRR. ”Vreau să anunţ că realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a activităţii miniştrilor. Nu voi ezita să iau măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile viitoare. Cine nu poate ţine ritmul va plăti inclusiv cu funcţia”, a declarat premierul săptămâna trecută.
Problema e însă că tot el conducea Guvernul şi anul trecut, iar România are o cerere din PNRR depusă încă din 2023, care nu este plătită.
Guvernul Ciolacu I estima că va încasa anul trecut fonduri UE nerambursabile în valoare de 14,29 miliarde euro. Însă nu a reușit să încaseze decât jumătate, adică 7,18 miliarde euro.
Pentru anumite categorii de fonduri UE decalajul poate fi explicat într-o bună măsură de proceduri (ale UE sau ale României), dar, în ceea ce privește PNRR, unde s-au încasat la granturi în 2024 doar 288,1 milioane euro din 3,65 miliarde euro planificat (granturi aferente pentru două tranșe), responsabilitatea este strict a Guvernului care, într-un an încărcat cu alegeri, au ales să trateze superficial sau să amâne jaloane și reforme nepopulare din cererile de plată 3 și 4.
Cererea de plată 3 (ar fi trebuit să aducă pe granturi circa 1,5 miliarde euro) şi este blocată.
De asemenea, cererea 4, care trebuia depusă, conține reforma fiscală și reforma salarizării în sectorul public, decizia politică fiind ca acestea să nu aibă loc deocamdată.