Preluarea mandatului de președinte de către Nicușor Dan marchează nu doar încheierea ciclului electoral, dar și trecerea unui hop important din perspectiva stabilității financiare a României, testată de criza electoralo-guvernamentală.
Piețele financiare din România s-au calmat și au încheiat prima săptămână de după alegeri cu evoluții general favorabile, iar România beneficiază acum de două resurse mai importante decât banii pentru continuarea firavului progres din ultimii ani: o rezervă de încredere și o rezervă de timp.
Victoria lui Nicușor Dan a readus pe linia de plutire o parte din indicatorii de a căror stabilitate depinde sănătatea financiară a țării, prețurile – de la alimente la chirii și rate imobiliare – și costurile de împrumut ale statului, firmelor și ale populației.
România a fost repusă pe drumul unei ajustări favorabile, controlate de guvern și nu dictată de către piețe
Iată cum s-au reparat indicatorii de stabilitate a finanțelor personale și a finanțelor statului:
- Cursul de schimb : 16-26 mai 2025
Reprezintă indicatorul stabilit de cererea și oferta din piețele financiare care alimentează cele mai multe efecte negative sau pozitive în economie: import de inflație la bunuri, creștere a costului la facturi în euro (chirii, rate bancare în euro care reprezintă 30% din stocul total de credite și alte facturi precum cele la Netflix și telefonie), creștere a datoriei prin umflarea datoriei în valută, etc.
Comparativ, înainte de alegeri și până și după cele anulate din noiembrie 2024, cursul valutar a fost stabil, țintuit de BNR la 4,95-4,97 lei/euro. Acum leul se află încă cu 1,7% peste valoarea de dinainte de alegerile din 2 mai, (la casele de schimb euro se vinde mai sus de 5,061 lei) și 1,4% în fața dolarului. Cursul euro/leu e în continuare supraevaluat, consideră analiștii.
Deși România nu a virat spre euroscepticism, o revenire sub pragul de 5 lei pentru un euro nu este o dezvoltare așteptată și nici justificată având în vedere fundamentele economiei românești și dezechilibrele sale. Moneda națională este, în opinia analiștilor, și după deprecierea recentă, printre cele mai supraevaluate din Europa Centrală și de Est în raport cu euro.
Vorbim per total despre spargerea unui prag important după 3 ani și jumătate de stagnare pentru curs care a contribuit nu doar la dezvoltarea României, dar și la acumularea dezechilibrelor – de altfel, BNR țintuit cursul în ultimii ani pentru a sprijini ajustarea bugetară, care, însă, a tot fost amânată de guvernanți și per total inversată anul trecut din moment ce deficitul bugetar a ajuns în 2024 la 9,3% din PIB (ESA), un nivel întâlnit doar în 2009 sau 2020.
Cursul stabil a permis practic guvernanților care nu au respectat deficitele angajate să ignore necesitatea corecției bugetare, dezechilibru care risca să împingă România într-o criză de magnitudinea celei din 2009-2010.
Acum, revenirea euro sub pragul de 5 lei depinde de cât de mari vor continua să fie revenirile de capital străin și de Banca Națională, respectiv de cât de liber va lăsa cursul.
- ROBOR – 16-26 mai 2025:
ROBOR reprezintă unul din cele mai mari input-uri de cost, în viața unei gospodării (cu credit în lei).
ROBOR la 3 luni a înregistrat luni prima scădere convingătoare de după alegeri: a ajuns luni la 7,1%, de la 7,39% vineri, 16 mai, și 5,9% vineri, 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor.
Creșterea masivă în perioada 2 mai – 26 mai, de 120 de puncte de bază (1,20 puncte procentuale), este explicată de faptul că BNR a intervenit pentru a apăra cursul vânzând euro din rezerva valutară, în proces drenând efectiv din lichiditatea în lei din piață (BNR vinde euro pe lei).
În următoarea perioadă, ROBOR la 3 luni și dobânzile din piața monetar-bancară ar trebui să continue scăderea, pe măsură ce lichiditatea din piață se va îmbunătăți. Momentan, aceasta este într-un relativ deficit în contextul cel mai probabil al demarării perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii ale băncilor – fapt ce a împins BNR să facă injecții de lichiditate, luni, printr-o operațiune repo, de 13,5 miliarde de lei.
Această injecție a dus la scăderea dobânzilor la care se finanțează băncile între ele și implicit la scăderea dobânzilor în relație cu care se calculează ratele bancare și la scăderea dobânzilor la care sunt finanțate economia reală și statul. Prin operațiunea repo, BNR oferă temporar lichiditate băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5% – în acest caz scadența este 2 iunie.
Citește integral articolul Cele 2 Românii – de dinainte și de după alegeri – indicatorii revenirii într-un echilibru fragil. Criza electorală s-a consumat, rămâne criza bugetară pe Curs de Guvernare.