Reducerea deficitului, stabilirea unor limite clare pentru îndatorarea statului, creșterea substanțială a investițiilor publice, dar și eliminarea facilităților fiscale sunt câteva dintre obiectivele pe care guvernul trebuie să le bifeze, în planul fiscal structural pe șapte ani pe care urmează să îl trimită Comisiei Europene până pe 25 octombrie.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat miercuri că guvernul a ajuns deja la o înțelegere cu Comisia Europeană pe Planul Fiscal, fără a da detalii.
Potrivit informațiilor obținute de profit.ro, obiectivele pe care trebuie să și le asume guvernul urmează să se încadreze în următoarele limite:
- 7,9% din PIB în 2025
- 7,7% din PIB în 2026
- 6,6% din PIB în 2027
- ulterior peste 5% din PIB
În acest moment, pentru 2024, guvernul negociază cu Comisia Europeană un deficit mai ridicat față de estimarea din prezent – 7,9% față de 6,9% în prognoza de primăvară a CE. Nu s-a ajuns, încă, la un acord.
De asemenea, guvernul trebuie să bifeze și jaloanele 207 și 208 din PNRR, care prevăd reducerea și eliminarea de stimulente fiscale și facilități pentru anumite categorii, cum ar fi angajații din construcții.
Astfel, comentează profit.ro, implicațiile fiscale ar putea fi majore la începutul anului 2025. Chiar dacă Guvernul a luat încă din anii trecuți unele măsuri de restrângere a facilităților și stimulentelor fiscale considerate excesive, în 2025 ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare pentru a îndeplini obiectivele asumate față de Comisia Europeană, cele din PNRR, dar și cele legate de deficit.
Obiectivele urmărite de Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu sunt:
- Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2031, cu respectarea țintelor de 3% din PIB pentru deficitul bugetar și 60% din PIB pentru datoria publică. La finalul celor 7 ani, în 2031, deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 2,4% din PIB
- Schimbarea modelului de finanțe publice ale României, astfel încât, din 2029, finanțarea cheltuielilor curente de funcționare ale statului să fie realizată din veniturile operaționale (curente)
- Creșterea majoră a investițiilor publice, inclusiv pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate - de la peste 7,9% din PIB în anul 2025 la peste 5% în mod constant, după 2027.
- Predictibilitatea sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 - anularea sau reducerea facilităților și stimulentelor fiscale, alături de o mai bună colectare a veniturilor bugetare ar urma să ducă la creșterea veniturilor curente ale bugetului general consolidat de la 29,5% din PIB acum la 31,1% din PIB în anul 2031.
Ciolacu: Am ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană cu privire la Planul Fiscal
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, miercuri, înainte de ședința de guvern, că România a ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană cu privire la Planul Fiscal.
„Am ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană cu privire la Planul Fiscal. Este esențial că experții Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de 7 ani, în care să facă investiții masive în economie. Doar astfel vom ajunge la media UE în privința dezvoltării, a veniturilor cetățenilor și a nivelului de trai în general”, spune Marcel Ciolacu, citat de Mediafax.
Există, adaugă premierul, și „un acord asupra ideii că dacă deficitul este mai mic decât investițiile, atunci suntem pe o traiectorie sănătoasă”.
„Evident că, în paralel, statul trebuie să facă un efort de a reduce cheltuielile, astfel ca echilibrul economic să se consolideze în următorii ani.
Prin urmare, investițiile vor crește în următorii ani. Și vom continua să investim masiv în economie și în infrastructură”, a mai spus Ciolacu.
- deficitul bugetar să ajungă la 2,4% (abia) în 2031
- limită de îndatorare de 60% din PIB
- investiții publice foarte ridicate
- 7,9% din PIB în 2025
- 7,7% din PIB în 2026
- 6,6% din PIB în 2027
- ulterior peste 5% din PIB
În acest moment, pentru 2024, guvernul negociază cu Comisia Europeană un deficit mai ridicat față de estimarea din prezent - 7,9% față de 6,9% în prognoza de primăvară a CE. Nu s-a ajuns, încă, la un acord.
De asemenea, guvernul trebuie să bifeze și jaloanele 207 și 208 din PNRR, care prevăd reducerea și eliminarea de stimulente fiscale și facilități pentru anumite categorii, cum ar fi angajații din construcții.
ADVERTISINGAstfel, comentează profit.ro, implicațiile fiscale ar putea fi majore la începutul anului 2025. Chiar dacă Guvernul a luat încă din anii trecuți unele măsuri de restrângere a facilităților și stimulentelor fiscale considerate excesive, în 2025 ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare pentru a îndeplini obiectivele asumate față de Comisia Europeană, cele din PNRR, dar și cele legate de deficit.
Obiectivele urmărite de Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu sunt:
- Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2031, cu respectarea țintelor de 3% din PIB pentru deficitul bugetar și 60% din PIB pentru datoria publică. La finalul celor 7 ani, în 2031, deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 2,4% din PIB
- Schimbarea modelului de finanțe publice ale României, astfel încât, din 2029, finanțarea cheltuielilor curente de funcționare ale statului să fie realizată din veniturile operaționale (curente)
- Creșterea majoră a investițiilor publice, inclusiv pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate - de la peste 7,9% din PIB în anul 2025 la peste 5% în mod constant, după 2027.
- Predictibilitatea sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 - anularea sau reducerea facilităților și stimulentelor fiscale, alături de o mai bună colectare a veniturilor bugetare ar urma să ducă la creșterea veniturilor curente ale bugetului general consolidat de la 29,5% din PIB acum la 31,1% din PIB în anul 2031.
ADVERTISINGCiolacu: Am ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană cu privire la Planul Fiscal
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, miercuri, înainte de ședința de guvern, că România a ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană cu privire la Planul Fiscal.
„Am ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană cu privire la Planul Fiscal. Este esențial că experții Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de 7 ani, în care să facă investiții masive în economie. Doar astfel vom ajunge la media UE în privința dezvoltării, a veniturilor cetățenilor și a nivelului de trai în general”, spune Marcel Ciolacu, citat de Mediafax.
Există, adaugă premierul, și „un acord asupra ideii că dacă deficitul este mai mic decât investițiile, atunci suntem pe o traiectorie sănătoasă”.
„Evident că, în paralel, statul trebuie să facă un efort de a reduce cheltuielile, astfel ca echilibrul economic să se consolideze în următorii ani.
Prin urmare, investițiile vor crește în următorii ani. Și vom continua să investim masiv în economie și în infrastructură”, a mai spus Ciolacu.