Criza energetică și creșterea galopantă a inflației au determinat guvernele UE să ia măsuri în cascadă pentru sprijinirea companiilor și a cetățenilor europeni, deja afectați de criza anterioară, cea a Covid-19.
Pentru a încerca să reducă o parte din povara exercitată asupra populației, statele membre au apelat la soluții ce au vizat un spectru larg – au acordat ajutoare directe, indexări ale salariilor minime pe economie și ale beneficiilor sociale, au apelat la măsuri fiscale, plafonări de prețuri, subvenții temporare la energie sau combustibil.
O analiză a Eurofound, Agenția UE pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, prezintă diferitele tipuri de măsuri implementate de-a lungul Uniunii, cu două observații:
1. datele sunt cele existente în septembrie 2022
2. studiul conține doar măsurile și sumele concrete – nu și impactul bugetar al acestora.
Alocările naționale n-au putut, totuși, să oprească creșterea costului vieții și creșterea sărăciei.
Studiile asupra nivelului de viață din ultimele luni mai arată că cel mai mare risc de sărăcire îl prezentau pensionarii în Germania, tinerii adulți în Italia, și familiile monoparentale – în Marea Britanie.
Lupta cu inflația – Măsuri pentru creșterea veniturilor populației
Când au introdus măsuri de sprijinire a gospodăriilor ce se confruntă cu inflația în creștere, multe guverne au optat pentru majorarea veniturilor, în general, în loc să se concentreze pe susținere directă a cheltuielilor cu energia, observă autorii analizei Eurofound.
Pentru a face acest lucru, adesea au fost abordate simultan măsuri diferite, introducând-se atât soluții pentru toți cetățenii, cât și soluții ce vizează în mod țintit grupurile vulnerabile de populație și pe cele cu necesități specifice.
- Franța, Slovacia și Spania au indexat diverse beneficii sociale, cu valoarea inflației, măsură decisă și de Finlanda.
- Austria, Cipru, Germania și Slovacia au crescut alocațiile familiale sau plățile ad-hoc pentru familii.
- Malta, de exemplu, a introdus un sprijin financiar de 200 de euro pentru pensionari și pentru cei care încasează beneficii sociale, și un sprijin financiar de 100 de euro pentru unele categorii de lucrători și pentru studenți.
- Austria și Portugalia au acordat diferite sume pentru grupuri mari de cetățeni, în timp ce Franța, Italia, Letonia, Portugalia, Slovacia și Spania au ales sprijinul direcționat către grupurile cu venituri mici și către cei care primesc beneficii sociale.
- Un alt tip de sprijin a fost cel legat de locuire. Cehia, de exemplu, a oferit o alocație gospodăriilor cu venituri mici pentru a acoperi costurile lunare de locuire, Spania a limitat creșterea chiriilor la 2%, iar Luxemburg a înghețat total majorarea chiriei. Măsuri similare s-au introdus în Franța și Irlanda.
- Pe lângă creșterea salariilor funcționarilor publici și încurajarea diferitelor sectoare să-și majoreze salariul minim, Franța a permis monetizarea zilelor libere (în Franța, zilele libere cumpărate de companie de la salariați sunt scutite de plata impozitului și a contribuțiilor sociale) și a facilitat distribuirea unei părți din profit către angajați.
- Irlanda și Luxemburg au crescut salariile minime, Austria le-a permis companiilor să le plătească angajaților un bonus nepurtător de taxe și a redus sarcinile fiscale prin modificarea limitelor pentru anumite categorii de impozitare. Italia a permis posibile contribuții ale companiilor pentru plata utilităților – apă, energie electrică și gaze naturale.
- Austria, Franța și Slovenia au oferit sprijin pentru navetiști/transport privat, iar în Irlanda acest ajutor a vizat transportul public.
Ajutoarele pentru facturile la energie
Măsura cel mai des utilizată a fost aceea a reducerii facturilor la energie ale gospodăriilor. Acest lucru s-a făcut prin subvenții, reducerea unor taxe pe energie sau introducerea unor plafoane de preț.
Vezi mai departe care sunt măsurile naționale prin care statele UE și-au susținut gospodăriile în fața inflației și a crizei energetice pe Curs de Guvernare