Proiectul de buget pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 2,8%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, se arată în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023 publicat marţi de Ministerul Finanţelor.
Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă anul viitor 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026, potrivit Agerpres.
Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea urmează să ajungă la circa 154,2 miliarde lei.
Veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB), ajungând în anul 2026 la 655,1, miliarde lei (32,78% din PIB).
Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1 %) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), şi accize (7,1 %).
Potrivit proiectului de buget, inflaţia la sfârşitul anului ar urma să încetinească la 8% în 2023, faţă de 15,2% în 2022, în timp ce deficitul de cont curent va coborî la 8,5% din PIB, de la 8,8% în acest an.
Câştigul salarial real este prevăzut să crească cu 1,7% anul viitor, după un declin de 2% în acest an.
Ce instituții primesc mai mulți bani de la buget
Majoritatea instituțiilor vor avea bugete mai mari anul viitor. Ministerul Familiei, condus de Gabriela Firea, va primi de 6 ori mai mulți bani decât în 2022, potrivit Economedia.
- Administrația Prezidențială: 120 milioane lei (+ 35% față de acest acest an)
- Camera Deputaților: 589,5 milioane lei (+7,33%)
- Senat: 324,9 milioane lei (+47%)
- Secretariatul General al Guvernului: 3,29 miliarde lei (+20%)
- Serviciul de Informații Externe: 715,2 milioane lei (+18%)
- Serviciul de Protecție și Pază: 442,5 milioane lei (+12%)
- Servicul de Telecomunicații Speciale: 1,15 miliarde lei (+62%)
- SRI: 3,92 miliarde lei (+21,7%)
- Ministerul Familiei: 620,7 milioane lei (+619%)
- Ministerul Economiei: 702 milioane lei (+0,08%)
- Ministerul Educației: 32,5 miliarde lei (+7%)
- Ministerul de Interne: 25,5 miliarde lei (+12,17%)
- Ministerul Apărării: 35,2 miliarde lei (+52%)
- Ministerul Dezvoltării: 12,6 miliarde lei (+31,3%)
- Ministerul Agriculturii: 25,2 miliarde lei (+7%)
- Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: 4 miliarde lei (+3%)
- Ministerul Cercetării: 3,189 miliarde lei (+69,7%)
- Ministerul Culturii: 1,24 miliarde lei (+20,6%)
- Ministerul Finanțelor: 6,4 miliarde lei (+5%)
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 11,7 miliarde lei (+29,7%)
- Ministerul Mediului: 3,76 miliarde lei (+76,6%)
- Ministerul Transporturilor: 23,3 miliarde lei (+16,6%)
Cine primește bani mai puțini
- Ministerul de Externe: 1,286 miliarde lei (-2,88%)
- Ministerul Sănătății: 23,3 miliarde lei (-6,3%)
- Ministerul Energiei: 2,96 miliarde lei (-64%)
- Ministerul Justiției: 2,9 miliarde lei (-51,7%)
- Ministerul Muncii: 60,9 miliarde lei (-4%)
- Ministerul Public: 1,67 miliarde lei (-5,7%)
- Ministerul Sportului: 580,9 milioane lei (-3,5%)