De ce a crescut BNR dobânda cheie și ce ar trebui să facă fiecare dintre noi

De ce a crescut BNR dobânda cheie și ce ar trebui să facă fiecare dintre noi

BNR a deschis campania de înăsprire a politicii monetare. Astfel, BNR a operat o primă majorare a dobânzii de politică monetară, care a crescut de la 1,25% la 1,5%.

Decizia este una logică și era de așteptat, dat fiind că inflația acestui an este estimată la aproximativ 5,6% de BNR și chiar spre 7% de unii analiști. BNR trebuia să intervină pentru a tempera inflația, chiar dacă asta presupune rate ușor mai mari la credite.

Un alt motiv îl reprezintă decuplarea înregistrată de România în ultimele luni față de țările din regiune. România era ușor rămasă în urmă față de țări precum Cehia sau Ungaria.

Atât Cehia, cât și Ungaria au început creșterile la dobânzile de politică monetară încă din vară. Au continuat cu această politică și luna aceasta. Banca Națională a Cehiei a operat o creștere a dobânzii sale de referință (REPO 2 săptămâni) de la 0,75% până la 1,5%. Banca Națională din Ungaria a majorat în a doua jumătate a lui septembrie rata politicii monetare de la 1,5% la 1,65%.

Estimările privind inflația medie din 2021, în cazul celor două țări, denotă rate ușor mai mici față de cea din România. În jur de 3,7% pentru Cehia și de 4,7% pentru Ungaria. Estimările sunt cele ale băncilor naționale proprii din cele două țări.

La o analogie simplă între cele 3 țări, cu dobânzi cheie comparabile, dar rate ale inflației estimate diferit, reiese că în România mai este loc de majorări ale dobânzii.

Revenind la contextul intern, BNR era, este și va fi într-o situație destul de dificilă. Banca Națională a României are de jonglat cu mai mulți parametri decât are în aria sa de control:

  • criză politică în formă continuată;
  • implicit și derivat din criza politică, amânarea reformelor stabilite cu Comisia Europeană, de care depinde accesarea banilor din PNRR;
  • întârzierea consolidării fiscale, necesară pentru ajustarea deficitului bugetar. România se află sub procedura de deficit excesiv. Recomandare expresă din partea Comisiei Europene este de a reveni cu deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2024;
  • abordarea laxă a valului 4 al pandemiei de Covid 19, în sensul în care nici vaccinarea și nici restricțiile nu au fost îmbrățișate de mare parte din români;
  • majorarea salariului minim, care ajută aproximativ 1 milion de români. De asemenea, ajută statul să adune mai mult CAS. Dar pentru inflație e gaz pe foc;
  • prețuri extrem de ridicate la gaz și curent, atât la nivel local, cât și la nivel internațional. În luna octombrie 2021 contractele cu livrare a gazului în Noiembrie a.c. cotau valori de până la €118 / MWh. Acest preț este cu aproximativ 400% mai mare decât la începutul lui 2021;

Cu titlu de notă personală, se poate infera și un comportament irațional de stocare, cât și unul speculativ, atât din partea producătorilor, cât și din partea traderilor, inclusiv prin utilizarea instrumentelor financiare derivate; cel mai probabil spre sfârșitul iernii prețurile se vor stabiliza;

  • prețuri foarte mari la transportul mărfurilor care se vor reflecta în costul produselor importate. Prețul mediu în shipping a crescut de 5 ori.
    Deși cotațiile au mai scăzut în debut de octombrie, tarifele de shipping sunt încă extrem de ridicate față de nivelurile pre-pandemice; mai jos un grafic al cotației medii pe ruta China – SUA (NY);

Și aceștia sunt doar câțiva indicatori de bord, care luminează intermitent. Dacă situația macro a României ar fi cockpit-ul unui avion, atunci acesta ar arăta ca un pom de Crăciun. Așadar, majorarea dobânzii de către BNR este o decizie logică.

Ce ar fi de făcut în continuare?

  1. Ca logică generală, persoanele fizice care au atât credit, cât și ceva bani economisiți, nu ar strica să mai ramburseze anticipat din acesta (cu reducerea perioadei). Punctez aici faptul că rambursarea creditelor nu ar trebui să lase trezoreria familiei complet golită. Ar trebui avută în vedere o plasă de siguranță de 3-6 salarii. Mă refer la depozite bancare, conturi de economii sau certificate de trezorerie cu maturități scurte;
  2. Cum cel mai probabil în fața crizei oamenii tind să strângă cureaua și practic să reducă la maxim consumul, ei bine nu, nici în extrema aceasta nu trebuie acționat. O idee mai bună ar fi reducerea temporară a consumului produselor de import și înlocuirea lor cu cele românești;

O reducere drastică a consumului gospodăriilor ar frâna economia. Micile afaceri ar avea de suferit și multe joburi ar fi periclitate.

Atâta timp cât o mare parte din PIB-ul României și creșterea economică derivă din consum (aproximativ 80% din PIB la semestrul 1 2021 este reprezentat de consum, cu 70 p.p. consumul gospodăriilor), este evident un efect de levier pe care îl are modificarea comportamentului de consum asupra creșterii economice.

3. Corolarul creșterii dobânzii de politică monetară este faptul că și dobânzile la depozite cresc, deci banii investitorilor parcați pentru oportunități investiționale nu mai sunt chiar atât de penalizați. Având o inflație atât de ridicată, dobânzile vor fi, pe cele mai multe maturități, și la cele mai multe bănci comerciale, real negative.

4. Creșterea dobânzilor “devalorizează” obligațiunile. În special cele de stat, deci se nasc oportunități de achiziție de obligațiuni cu preț redus de pe piețele secundare. Pentru a fi o investiție rentabilă, randamentele cotate ar trebui să fie cel puțin peste rata prognozată a inflației.

Prin prisma scumpirilor la electricitate, gaze naturale, cât și ale costurilor de transport maritim, sunt așteptate creșteri de prețuri persistente pentru perioada următoare. Tocmai de aceea, bugetele personale sau familiale trebuie ținute sub control, pentru a traversa cu bine această perioadă tulbure.

Autor: Andrei Buruiană, project-e.ro


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇