Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, de la 4,9 la 4%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul Mugur Isărescu.
Conform prezentării, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasi-totalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia.
De asemenea, se menţionează că traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut:
- majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025;
- corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025;
- majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025.
"Vă mai dau un element, ca să nu mă întrebaţi. (…) Lucrăm cu datele pe care le avem disponibile, aşa cum facem de fiecare dată. Deci, legat de perspectiva fiscală, ce avem în momentul actual în mod clar, nu ştim ce politici se vor aplica, deci şi traiectoria aceasta este dependentă de viitorul politicilor fiscale", a spus Mugur Isărescu.
Totodată, el a precizat că traiectoria este marcată de oscilaţii de ritm, dar este în jos.
"Ne aşteptăm, sau cel puţin eu mă aştept, ca săptămâna viitoare, când statistica va publica indicele IPC, inflaţia din luna iulie, să fie din nou peste 5%. Nu putem să ne plimbăm cu rata de politică monetară în funcţie de toate aceste oscilaţii", a punctat Mugur Isărescu.
De ce a scăzut rata dobânzii: Ca să nu rămânem cocoţaţi
BNR a luat decizia de a merge cu rata de politică monetară în jos pentru a nu rămâne "cocoţaţi" cu ea în perioada de toamnă, când probabil că va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care ar putea să blocheze o decizie de reducere a ratei de politică monetară, a mai explicat Isărescu.
"Principala contribuţie dezinflaţionistă este anticipată a proveni din partea evoluţiei ratei inflaţiei CORE 2 ajustat, cea pe care o urmărim noi şi asupra căreia politica monetară are efect direct. Ce înseamnă asta? Înseamnă că politica monetară este suficient de fermă, de restrictivă. Nu s-a relaxat exagerat.
Ne-am dus în jos cu rata de politică monetară în funcţie de cum a evoluat şi inflaţia, ca să nu rămânem (...) cocoţaţi cu rata de politică monetară sus în perioada de toamnă, când probabil că va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care ar putea să ne blocheze o decizie de reducere a ratei de politică monetară.
Gândiţi-vă că mai oricând poate să apară o inversare de mişcări de capital, ieşiri de capital. Avem cu ce să acţionăm în acest sens, avem rezervă valutară, avem metode de a steriliza, nefolosite, de a steriliza excedentul de lichiditate. Deci putem să reacţionăm.
Nu cred că vom putea să mergem pe o reducere a ratei de politică monetară pe un asemenea scenariu negativ", a declarat Mugur Isărescu.
Comparaţie cu Ungaria, Polonia şi Cehia
El a făcut în cadrul conferinţei o comparaţie cu privire la nivelul dobânzilor de politică monetară la care se situează băncile centrale din regiune: Ungaria, Polonia şi Cehia. Guvernatorul BNR a spus că banca centrală nu s-a grăbit cu dobânda de politică monetară în sus, pentru că nici inflaţia nu a "explodat" tare, şi nu a coborât extrem de repede, cum au făcut banca Ungariei, a Poloniei şi apoi a Cehiei, pentru că inflaţia a mers mai uşor în jos.
România a aplicat în acest caz principiul "higher for longer" - mai sus pentru mai mult timp, iar aceasta a generat discuţii, inclusiv de ce nu a fost scăzută dobânda începând din luna mai. BNR a redus dobânda de politică monetară pe măsură de a coborât rata inflaţiei, a explicat guvernatorul.
BNR a decis în cadrul ultimelor şedinţe ale Consiliului de Administraţie reducerea dobânzii de politică monetară, din iulie şi august, cu câte 0,25 puncte procentuale, ajungând la 6,5% în prezent.