Oficialii Băncii Centrale Europene (BCE) văd un risc în creştere ca să fie nevoiţi să majoreze dobânda cheie la cel puţin 2% pentru a reduce inflaţia record din zona euro, în pofida unei posibile recesiuni, au declarat surse pentru Reuters.
În timp ce inflaţia a atins 9,1% în august şi este aşteptată să depăşească ţinta de 2% a BCE în următorii doi ani, banca centrală şi-a majorat ratele dobânzilor cu o viteză record şi a cerut guvernelor să contribuie la reducerea facturilor energiei, care au crescut de când Rusia a invadat Ucraina.
BCE şi-a majorat joi dobânda pentru depozite de la zero la 0,75%, iar preşedintele Christine Lagarde (foto) a recomandat încă două sau trei creşteri, spunând că ratele sunt încă departe de un nivel care va readuce inflaţia la 2%.
Cinci surse apropiate subiectului au spus că mulţi factori de decizie politică văd o probabilitate tot mai mare ca dobânda să fie dusă în ”teritoriu restrictiv”, jargon pentru un nivel al ratelor care determină încetinirea economiei, la 2% sau mai mult.
Sursele, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au spus că o astfel de mișcare ar fi foarte probabilă dacă prima proiecţie a BCE privind inflaţia pentru 2025, care va fi publicată în decembrie, va fi încă peste 2%.
Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze.
BCE anticipează în prezent o inflaţie de 2,3% în 2024, deşi o sursă a spus că o prognoză internă, care a fost prezentată la şedinţa de joi, o apropie de 2%, după ce au luat în considerare cele mai recente preţuri ale gazelor.
Guvernatorul băncii centrale olandeze Klaas Knot şi Pierre Wunsch din Belgia au fost primii care au vorbit deschis despre intrarea în teritoriu restrictiv a dobânzii cheie, la sfârşitul lunii trecute, într-un moment în care majoritatea colegilor lor simţeau că ratele dobânzilor trebuie doar să revină la un intervalul cuprins între 1% şi 2%.
Sursele au spus că factorii de decizie se pregătesc pentru o recesiune în această iarnă şi pentru o creştere economică mai slabă anul viitor, decât proiecţia oficială a BCE de 0,9%.
Sunt însă și semne bune, cum ar fi evoluția pieței muncii, care ar trebui să atenueze impactul dobânzilor mai mari.