Erau peste 2,4 milioane de români inactivi, în timp ce deficitul de lucrători existent pe piața muncii în acel moment se cifra la peste 300.000 de persoane, conform studiului “Analiza Pieţei Muncii în România”, realizat de KPMG România, cu date la nivelul anului 2021, pentru Confederaţia Patronală Concordia.
2.412.290 de persoane, adică 21,9% din totalul populației inactive, se aflau în întreţinerea altor persoane sau a statului, ori se întreţineau din alte venituri (chirii, dobânzi etc.).
Radu Burnete: Fără forță de muncă, România își va atinge limita de creștere
„Datele sunt îngrijorătoare, întrucât avem peste două milioane de persoane inactive. Care este planul nostru, al României, pentru a integra aceste două milioane de persoane pe piaţa muncii?
Fără forţă de muncă, în acest ritm, advers pe toate planurile, România îşi va atinge repede limita creşterii economice. Eu cred că o mare parte din aceşti două milioane de oameni nu sunt inactivi.
Nu sunt, de fapt, aici. E ciudat să ai doar 500.000 de şomeri şi două milioane de inactivi. Este cumva şi un semnal către autorităţi că trebuie să lămurim acest lucru.
Din câte putem să ne dăm noi seama, mulţi dintre aceşti oameni fie sunt sezonieri, alţii lucrează în alte ţări ale Uniunii Europene şi vin înapoi să facă munci agricole, fie au actele în continuare în România, dar în realitate dacă îi cauţi la adresă nu o să-i găseşti”, a declarat Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.
Deficitul cantitativ de forță de muncă va continua să crească
La finalul anul 2021, unei persoane ocupate îi reveneau 1,46 persoane inactive plus şomeri, în scădere faţă de nivelul anului 2020, când raportul era de 1 la 1,51.
Studiul identifică un trend descendent, în 2022, atât în mediul urban, cât şi în rural.
De asemenea, analiza menționează că deficitul cantitativ de forţă de muncă va creşte la 550.000 în 2023 (față de 300.000 în 2019), pe fondul migraţiei, marginalizării sociale şi declinului demografic care accentuează îmbătrânirea populaţiei.
România se regăsea, în 2021, în grupul de şase state membre din UE 27 care înregistrau simultan spor natural şi sold migrator negativ, alături de Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Slovacia.
Pentru întreaga perioadă 2011-2021, la nivel naţional, declinul natural a depăşit 1,1 milioane de locuitori.
Studiul s-a concentrat pe o serie de indicatori esenţiali privind piaţa muncii la nivel naţional şi în profil teritorial, grupaţi în jurul unor arii tematice, precum: tendinţe demografice cu impact in piaţa muncii, oferta şi cererea de forţă de muncă, prezentarea unor repere privind atât deficitul de forţă de muncă, cât şi salarizarea din România.
Piața muncii rămâne inflexibilă
Piaţa forţei de muncă din România rămâne inflexibilă, în condiţiile în care doar 3% dintre contractele de muncă sunt cu timp parţial, iar regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat flexibilizarea, arată studiul.
“Pe de-o parte, acest lucru înseamnă mai multă stabilitate pentru cei cu contract de muncă full time, pe de alta, din rândul populaţiei inactive (unde sunt mai multe femei), a şomerilor, a pensionarilor, a tinerilor NEETs, care poate nu ştiu de ce anume să se apuce, putem integra mai mult sub formule mai flexibile, fie că vorbim de alte contracte de muncă atipice nereglementate în România.
Totodată, există o tendinţă de creştere pentru self-employed – pentru care, spre deosebire de angajaţii cu normă parţială, trebuie să fie gândite mecanisme de protecţie socială”, arată analiza.
Muncitorii din state terțe ar putea popula un oraș de mărimea Ploieștiului
În ceea ce priveşte rata de emigrare, datele centralizate în analiza de specialitate relevă faptul că, deşi aceasta a stagnat în contextul pandemiei, atât numărul, cât şi nivelul de calificare al imigranţilor nu reuşeşte să acopere scăderea prin emigrare, soldul migraţiei internaţionale în anul 2021, fiind negativ, respectiv de minus 16.100 de persoane.
În topul regiunilor de origine a emigranţilor definitivi se înregistrează zonele cu cele mai mari salarii din România, constată analiza.
Pe de altă parte, cei aproximativ 240.000 de lucrători din afara Uniunii Europene (UE) veniţi în România în perioada 2017-2022 ar putea popula un oraş de dimensiunea Ploieştiului, însă cu o populaţie eminamente necalificată sau slab calificată, susţin realizatorii studiului.
Citeşte mai departe analiza 2,4 mil. de persoane inactive, pe o piață a muncii cu deficit de peste 300.000 de lucrători pe Curs de Guvernare