Oana Țoiu, antreprenor social, fost secretar de stat în Ministerul Muncii, în Guvernul Dacian Cioloș, candidează pentru Camera Deputaților, la alegerile parlamentare de duminică, din partea Alianței USR-PLUS.
Întrebată de ce ar trebui alegătorii să voteze candidații Alianței USR-PLUS, Oana Țoiu ne-a spus, într-un interviu, că românii au de această dată ocazia să pună ștampila pe profesioniști recunoscuți în domeniile lor, care au intrat în politică pentru că și-au dat seama că, de pe margine, societatea civilă nu poate schimba singură sistemul.
Prin votul lor către USR-PLUS, cetățenii nu vor mai lăsa nederanjați vechii politicieni în împărțirea, de la unul la altul, a banilor și a posturilor. Și vor forța parlamentarii celorlalte formațiuni politice să muncească, alături de noi, pentru binele românilor, nu pentru combinațiile și pilele vechilor politicieni.
Oana Țoiu, candidat USR-PLUS pentru Camera Deputaților
În Guvernul Dacian Cioloș ați fost secretar de stat în Ministerul Muncii. Care a fost experiența care v-a marcat cariera în bine sau în rău în perioada în care ați făcut parte din Executiv?
A venit în audiență o familie care nu a fost primită în „Centrul de urgențe mama și copilul” pentru că venise de mână cu doi copii și standardul spune „copilul”, la singular. Angajații de acolo ne-au spus că le era teamă de un control de la Curtea de Conturi. M-au șocat absurdul situației, neputința femeii. Am schimbat standardul ca să nu mai fie deschis interpretărilor. Peste jumătate dintre familiile cu copii din România nu au doar un copil, nu pot cere ajutor pe rând.
În plus, dacă un copil sărac primea bursă de merit, aceasta se calcula la pragul venitului per total al familiei, iar valoarea ajutorului social scădea. Copiii erau practic penalizați pentru performanță, nu era luat în considerare un element important: cu atât mai greu îi este unui copil cu posibilități financiare precare să obțină media 10.
Am schimbat legea. Acum TOATE bursele rămân copiilor și nu se mai scad din alte ajutoare. Nu am făcut nicio conferință de presă pe niciuna dintre măsuri, nu ni s-a părut că era cazul, deși ni s-a reproșat că nu am comunicat suficient de mult. România are nevoie de reforme mult mai mari, sunt mai degrabă gesturi de bun-simț și normalitate.
Momentele acestea, în care mi-am dat seama nu doar câte sunt de reparat, ci și că oameni ca noi pot face asta, nu e alt tărâm complicat și de neatins, mi-au schimbat traiectoria profesională decisiv.
Dacă înainte de 2016 lucrasem în proiecte și programe cu alte 13 țări, după asta am rămas prioritar în România, că aici aveam de construit. Dacă înainte de 2016 nu lucrasem nici măcar o zi la stat, nici nu îmi doream, iată că acum candidez pentru patru ani în Parlament.
Avem nevoie de mai mult timp și de echipe mai puternice la toate nivelurile. În 2016 prea puțini oameni au venit la vot și au lăsat calea liberă lui Dragnea, iar proiectele mele s-au încheiat și ele brusc atunci când Olguța Vasilescu a cerut demiterea mea, fix în ziua protestelor OUG13.
Nopțile petrecute în frig, după ce îmi culcam fetița de un an, au făcut ca cele „doar șase luni” la care zisesem „da” inițial să se transforme în decizia de a construi o alternativă politică. Am pus bazele PLUS în București și în țară alături de un grup de câțiva oameni, nu eram mai mult de 50 la început.
Primul pas, după mai multe întâlniri în cartiere cu cei care s-au înscris online că ne susțin, a fost să vedem câți suntem de fapt și cine e dispus să pună umărul cu noi de-a binelea. Încercam cu Vlad, Diana, Dacian, Cosmin, Stefan, Alin, Dragoș să găsim o cale potrivită pentru un start-up politic. Nu aveam niciun angajat la început, că ne-au blocat o vreme în tribunal, dar am avut ceva unic și puternic: mulți se săturaseră și au simțit, la fel ca noi, că e momentul să facă pasul către politică ca să poată schimba cu adevărat ceva.
Primul mail trimis simpatizanților a adunat la un loc 1.800 de oameni. Pe scena aceea, la prima întâlnire, am avut cele mai mari emoții când le-am spus pentru prima dată „Bună seara. Bine ați venit. Avem treabă”.
Acum suntem, alături de USR, principala forță politică din București. Avem împreună 8.000 de membri, doi primari de sector și majoritatea consilierilor în cinci consilii din șapte.
Pentru toți oamenii care ni s-au alăturat de atunci încolo, acești patru ani au fost un maraton cu patru campanii în care fiecare luptă era importantă, un intens proces de maturizare politică fără ca maturizarea asta să însemne mai puțin curaj sau standarde mai joase că „așa se face”.
Mai sunt mai puțin de 100 de ore până vom ști unde a dus munca asta, câtă încredere ne dau românii cu fiecare vot, pentru următorii patru ani.
Ați absolvit Facultatea de Jurnalism a Universității București, secția de Comunicare, și recent ați coordonat programul de guvernare al USR PLUS. Nu se face nicio referire la presa din România, destul de încercată în ultimii ani de presiunile venite din partea partidelor aflate la putere. În plus, se constată o situație critică a presei atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere profesional, mulți jurnaliști își pierd slujbele din cauza succesivelor reduceri de personal, mulți renunță la carieră din cauza salariilor foarte mici și se recalifică. Cum poate alianța din care faceți parte să oprească fenomenul de erodare și deprofesionalizare al acestei industrii și ce legătură are un absolvent de jurnalism cu politicile publice?
Nu e tocmai corect ceea ce spuneți, ne-am asumat depolitizarea conducerii TVR, a cărei conducere, alături de Consiliul de administrație, să nu fie folosite ca pârghii politice, ci stabilite pe baza experienței, a profesionalismului, a probității etice.
Ne-am asumat asigurarea unui CNA (Consiliul Național al Audiovizualului) funcțional, care să sancționeze cu adevărat si proporțional cu derapajele de știri false. Adesea românilor li se prezintă, la anumite televiziuni, informații distorsionate care alterează realitatea. Nu spun asta analizând anii de când am intrat în politică, o spun și din experiență. În facultate, ca să mă pot întreține, am lucrat o vreme în monitorizare și, puțin, în analiza de presă.
Ceva ce nu apare în programul politic USR-PLUS, pentru ca e de bun-simț și într-o lume normală nici nu am avea de ce să îl spunem, e că USR-PLUS nu are niciun mogul de presă în spate. Iar asta se vede, iar noi nu vom exercita presiuni sau influență financiară asupra publicațiilor, nici presiuni politice.
Asta trebuie să înceteze în România. Știrile false, inventate și plătite pentru a fi repetate la posturi de televiziune… sunt de neacceptat într-o lume normală. Este incredibil să aud încă, în stradă, cum cetățenii repetă știri false despre USR-PLUS complet inventate, dar care au fost încontinuu vânturate la televiziunile „de casă”.
În ciuda acestor false povești, sper că oamenii vor fi convinși de faptele noastre, în primării și Parlament. Evident că pentru a afla despre ele e nevoie de o presă neutră.
Facultatea mi-a fost de folos atât în domeniul politicilor publice, cât și în Minister, pentru că e esențial să pui întrebări. Întrebări multe, întrebările corecte. Dacă pornești cu impresii de șef care știe tot, care are subalterni care doar să execute, cred că ratezi mult. Poți rata problema reală care nu se vede de la suprafață, poți rata perspectiva beneficiarilor. Adesea, instinctul dobândit în facultate m-a ajutat să îmi dau seama de interesele celor care se așezau cu mine la masă, cerându-mi semnătura.
Simplificat e așa: experiența mea în proiecte cu United Nations Development Program, AIESEC, Impact Hub, Social Innovation Solutions, Entrepreneurship Academy și alte organizații m-a ajutat să dezvoltăm politicile publice pe care le-am semnat.
Facultății, și exercițiului de a pune întrebările potrivite, le datorez ce n-am semnat, pentru că mi-am dat seama la timp că nu erau suficient de bune. Pe hârtie, după cuvintele pompoase, stăteau ascunse inutilității care mutau banii dintr-un loc în altul, fără ca problemele să fie rezolvate proporțional cu investiția.
Referitor la program, sunt 451 de pagini, 40 de angajamente. E al nostru, nu al meu, sper că e evident că nu le-am scris eu și Cristian Ghinea, cu care am coordonat programul, pe toate. Am lucrat cu colegii de la PLUS și de la USR, dar și cu alți experți.
Întrebările au scos la iveală provocările și esența fiecărui domeniu, diferențele de perspective și cum să le mediem. Viziunea noastră e clară, de reformă și curățire a statului de corupție, de penali și de sinecuri, să putem investi cu adevărat în creșterea calității vieții.
Membrii noștri au intrat în politică ca să fie parte din soluții, nu din vreo rețea de interese, și, de aceea procesul participativ a fost esențial pentru noi.
Epidemia de coronavirus are un impact major asupra pieței muncii. Sunt sute de mii de oameni în șomaj tehnic, companii mici și mijlocii au dat faliment, iar alte zeci de mii sunt în căutarea unui loc de muncă. Au ajutat măsurile luate? Vă rog, numiți trei măsuri prin care, după alegeri, impactul epidemiei asupra forței de muncă poate fi amortizat?
Subvențiile pot susține doar temporar și foarte scump locuri de muncă. Sunt necesare, dar nu sunt soluția.
Cele 3 măsuri:
- Investiții masive. România e în urmă și mai are mult de construit. Este necesară infrastructură în peste 1.500 de școli și în drumurile care lipsesc. Investiții în masă caldă în școli cu prioritate la achiziții de la producători locali. Pentru distanțe scurte, lanț scurt producător-clienți (farm to table) cu amprentă de carbon mică. Toate astea susțin păstrarea și crearea locurilor de muncă. Investiții în industriile viitorului și linii de creditare avantajoase. Ca să fie competitivi în UE, și nu numai, antreprenorii români trebuie să aibă acces la instrumente la fel de avantajoase de creditare ca competitorii lor din alte tari UE, finanțare pentru cercetare, retehnologizare.
- O muncă adaptată secolului XXI. Variante flexibile de contract, munca la negru și la gri să fie transferată cât mai mult în piața formală, cu un sistem de asigurări plătite prin voucherele pentru muncă temporară. Astfel va fi mai ușor și fără birocrație, dar corect și legal. Dacă existau deja aceste vouchere ca forma de contractare a muncii, în această pandemie statul ar fi putut ca, în loc sa subventioneze 75% din salariu, să ofere opțional și alternativ vouchere celor care stau acasă cu copilul când e scoala închisă, pentru bone acreditate. Ar fi susținut câteva zeci de mii de locuri de muncă și ar fi rezolvat problema angajatorilor și angajaților care nu își pot întrerupe activitatea, folosind exact același buget.
- Eliminarea taxării pe sărăcie, treptat. Suntem țara cu cea mai mare rata de sărăcie în muncă și avem printre cele mai mari taxări ale muncii din UE. Un dialog social cu adevărat funcțional, predictibilitate fiscală și legislativă sunt elementele-cheie.
- Reformarea ANOFM (Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă) și a procesului de formare și calificare a adulților. Și dacă nu exista această pandemie, România avea o uriașă problemă privind un deficit de forță de muncă estimat la peste 300.000 de locuri de muncă pentru care nu există resursă umană calificată, dar avem 1 milion de adulți care sunt ”liberi” de muncă. Problema aceasta va rămâne și după ce va trece pandemia Și din păcate poate crește, tehnologizarea și digitalizarea s-au accelerat, așadar competențele cerute angajaților vor fi tot mai crescute și aliniate cu noua situație.
- Competențele digitale pentru toți adulții trebuiesc susținute prin programe publice, flexibile, bazate pe rezultate de sprijin în calificări la locul de muncă, sprijinirea tinerilor să nu rămână pe dinafara pieței muncii la începutul carierei lor. Cum? Prin subvenționarea parțială a angajării în schimbul calificării lor.
Am văzut un alt partid lăudându-se în materialele de campanie că a salvat milioane de locuri de muncă. E o exagerare! Sigur că subvențiile au ajutat și spun direct că e foarte bine că au facut-o, dar chiar și cu acest sprijin, de fapt, antreprenorii au salvat acele locuri de muncă, oamenii care au reușit să lucreze pe masa din sufragerie fiind în același timp sprijin la temele de la școala online, pe masa din bucătărie. Și antreprenori care s-au trezit în afara oricărei scheme de ajutor pentru că au încercat la început să se descurce pe forțe proprii.
Au salvat ce-i drept și direct din pixul lor niște locuri de muncă, cele pe care au refuzat să le reformeze, sinecuri ca cele de la Academia Oamenilor de Știinta și Institutul Levantului, pe care colegii din USR au cerut să îl desființeze pentru că din un milion de euro pe an a dus mai puțin de 20.000 euro spre proiecte. Nu știm ce face și de ce cheltuim atâția bani publici acolo, dar politicienii vechi își apără reciproc scaunele călduțe.
Problema eliminării pensiilor speciale pare a fi acceptată de toate formațiunile politice, dar când vine vorba de măsuri concrete, apar tensiuni și blocaje. Va condiționa USR-PLUS participarea la guvernare de eliminarea pensiilor speciale?
Da.
De ce ar trebui cineva să voteze în data de 6 decembrie cu USR-PLUS? De ce v-ar alege pe dumneavoastră?
Românii știu deja, au văzut cu ochiul liber, călătorind prin alte țări, ce s-ar fi putut face cu banii cinstit investiți de stat pentru cetățeni, au văzut direct sau au aflat de la rudele lor. Știu ce fel de calitate a serviciilor publice, a educației, a sănătății, merită să aibă parte. România e tristă, e chiar furioasă, că a pierdut 30 de ani. Că munca părinților, că munca lor proprie, nu se întoarce din partea statului către ei.
O să răspund la două întrebări, de fapt, de ce pe mine, dar și mai important, de ce pe noi.
În primul rând, pentru că nu răspund nici unui sistem de interese, am ajuns prima pe lista PLUS în București într-un sistem democratic de alegeri cu CV-uri, dezbateri, evaluări tehnice, declarații de avere și interese la vedere, și m-au ales să vin în fața românilor să le cer încrederea ca parlamentar peste 1.000 de membri din 70 de candidați foarte buni, cu care abia aștept să lucrez și de la care abia aștept să învăț. Așa am ajuns și în conducerea națională PLUS, cu votul direct al conducerilor filialelor din țară.
În al doilea rând, pentru că am făcut câte ceva, de la slujbe cu ziua în facultate, la voluntariat și conducerea unor echipe de oameni, am fost în postura de a angaja, de a simți presiunea salariilor și a taxelor la sfârșitul lunii, am trăit în lumea reală unde nu e suficient ca ceva să fie scris pe hârtie ca să se întâmple bine.
Am fost alături în programele noastre de susținere a start-up-urilor tinerilor si a ONG-urilor să se dezvolte peste tot în țară, știu și realitatea dincolo de București.
Am norocul de a fi lucrat în echipe excelente și disciplina de a fi muncit mult, și acum vin din o carieră cu recunoaștere internațională de dinainte de politică, ceea ce înseamnă că nu stau pe scaunul de parlamentar cu frica că îl pierd dacă supăr pe cineva, ci cu presiunea performanței pe care o cer cei care mă trimit acolo, membrii și cetățenii.
De ce noi?
Echipa de parlamentari din București are antreprenori de IT în top care au petrecut sute de ore în voluntariat, o doctorandă în matematică și una în brandul de țară, o echipa de sănătate care se luptă pentru donările de sânge și eliminarea infecțiilor nosocomiale din spitale, experți în educație, oameni din societatea civilă care s-au luptat pentru statul de drept, economiști și finanțiști deja cu rezultate în Parlament și în Guvern, consultanți de multinaționale, juriști și avocați.
Generațiile care au drept de vot acum, pe 6 decembrie, au în oferta electorală un partid format din oameni onești și muncitori. Oameni care au făcut pasul către politică pentru a pune umărul la treabă, care își dedică următorii 4 ani acestei țări pentru că și-au dat seama că, de pe margine, societatea civilă nu va putea să schimbe singură sistemul. Sunt oameni cu pregătire profesională valoroasă și reală.
Putem recupera acum, ba chiar avem șansa unui salt istoric, prin acest vot. Următorii patru ani pot deschide porțile dezvoltării unei Românii prospere, sănătoase, care să investească în bunăstarea cetățeanului. Iar echipa de oameni pe care o propune USR PLUS poate să facă asta.
Cetățenii care vor alege să pună ștampila pe USR-PLUS vor fi cei care vor înclina balanța către un Parlament al României curățat de corupție. Prin votul lor către USR-PLUS, cetățenii nu vor mai lăsa nederanjați vechii politicieni în împărțirea, de la unul la altul, a banilor și a posturilor. Și vor forța parlamentarii celorlalte formațiuni politice să muncească, alături de noi, pentru binele românilor, nu pentru combinațiile și pilele vechilor politicieni.
Pe 6 decembrie decidem, într-o singură zi, viitorul următorilor patru ani. Avem nevoie de investiția fiecărui vot pentru proiectul unei Românii fără hoții.
