Avem încă o mulțime de lucruri importante de făcut dacă vrem să profităm la maximum de gazele naturale de adâncime pe care le vom extrage în cantități substanțiale, începând cu anul 2027.
Despre ce avem și ce ne lipsește ca să dăm lovitura cu gazele din Marea Neagră am discutat în prima dezbatere din Seria „Spot On Energy”, alături de reprezentanți ai Guvernului, ai Parlamentului, ai industriei și ai pieței de energie.
Primele informații publice despre descoperirea zăcământului de gaze naturale de adâncime din perimetrul Neptun Deep au apărut în 2012.
Dar date certe privind volumul de gaze n-au fost comunicate nici până astăzi. Analiști și politicieni vehiculează cifre diferite. Dar cei mai mulți sunt de acord că din perimetrul Neptun Deep se pot extrage peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Analiștii sectorului energetic numesc acest volum „rezerve dovedite de gaze”. Adică rezerve care pot fi extrase rentabil, într-un orizont previzibil de timp.
Gazele din perimetrul Neptun Deep ar reuși să asigure consumul României pentru mai mult de 11 ani.
E doar un calcul demonstrativ. În realitate – pentru că trăim într-o economie de piață, nu într-una autarhică (închisă - n.red.) - nu vom consuma doar noi, în țară, acele gaze.
Și nici nu le vom consuma cu prioritate pe acelea, în cazul în care furnizorii vor putea găsi, din alte surse, gaze mai ieftine.
Se lucrează la infrastructură, în Marea Neagră și pe țărm
România extrage deja gaze din mare încă din anii 1980.
În 2022, Black Sea Oi land Gas (BSOG) a început și extracția din perimetrul Doina. În acest perimetru și unul alăturat, numit Ana, se găsesc circa 10 miliarde de metri cubi de gaze.
Urmează să intre în exploatare și perimetrul Neptun Deep, începând cu anul 2027.
Până atunci, mai sunt, însă, multe de făcut.
Infrastructura necesară pentru a extrage gazele de la mare adâncime, din perimetrul Neptun Deep, e complexă.
OMV Petrom – care va asigura exploatarea Neptun Deep, în parteneriat cu Romgaz – i-a contractat deja pe italienii de la Saipem, pentru a asigura infrastructura pentru forajele și transportul gazelor până la țărm.
Ulterior, aceste gaze ar urma să fie preluate, prin conducta Tuzla-Podișor. Iar de la stația de comprimare de la Podișor, gazele vor pleca spre cumpărător, prin BRUA și alte conducte.
Transgaz a finalizat un segment al conductei și – potrivit directorului general al companiei, Ion Sterian – întreaga infrastructură de transport ar urma să fie funcțională în 2025, cu 2 ani înainte să înceapă extracția gazelor din Marea Neagră.
Cum să profite la maxim de gaze și producătorul, și statul, și consumatorul?
Secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan a precizat, în timpul dezbaterii Spot On Energy, că are toată încrederea că producătorii de gaze vor respecta termenele asumate.
Și că din 2027 în sistemul național de transport vor intra, anual, câte 8 miliarde de metri cubi de gaze în plus.
Aceste cantități de gaze ne vor da posibilitatea să ne creștem relevanța în UE. Uniunea are nevoie de gaze - cel puțin până în 2050. Iar noi vom extrage, constant, cele mai mari cantități dintre țările membre.
Cum vor profita la maximum de aceste gaze atât producătorii (care vor să câștige cât mai mult din munca lor), statul (care vrea cât mai mulți bani din taxe, dar și rol strategic de furnizor de gaze în UE) și consumatorul (care vrea gaze cât mai ieftine)?
Cele 3 întrebări alcătuiesc o trilemă încă nesoluționată, a explicat directorul executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze, Daniel Apostol.
„Cum Dumnezeu să faci?
Să împarți în mod egal 3 obiective, care sunt oarecum incongruente.
Pe de o parte, să asiguri energie și securitate energetică, pe de altă parte, această furnizare să se facă la o valoare echitabilă, care să intre în buzunarul cetățeanului, ca să folosesc o expresie mai jurnalistică.
Și în același timp să fie echitabilă și pentru investitor, ca să aibă sustenabilitate economică.
Nu s-a găsit un răspuns la această trilemă.
Trebuie să înțelegem că apa curge de sus în jos. Trăim pe o planetă unde legea gravitației guvernează totul și în legislație, să știți că apa curge tot de sus în jos. Și în economie, apa curge tot de sus în jos. Adică avem nevoie de reglementare și avem nevoie de o legislație. (...)
În prima fază, da, știm că este vorba de o investiție de 4 miliarde de euro, realizată de cele două companii, Romgaz și OMV Petrom.
Această investiție promite nu doar o afacere de succes pentru producătorii naționali și pentru România ca producător de gaze naturale european.
În primul rând, economic vorbind, va aduce statului venituri substanțiale la buget, sub forma impozitelor și redevențelor, bani care vor putea fi direcționați - după înțelepciunea pe care o va avea statul- către sectoarele cheie ale societății românești.
Apoi, gazele naturale de la Marea Neagră vor avea o contribuție semnificativă la o creștere care ar trebui să fie remarcabilă a activității economice la nivel local. Ar trebui să genereze locuri de muncă și să stimuleze industrii conexe, cum ar fi construcțiile și serviciile.
Însă mai important decât asta, integrarea gazului natural din Marea Neagră într-un mix energetic intern este, de fapt, piața de temelie a viitorului energetic al țării.
Va fi esențială pentru diversificare și pentru reziliență națională.
Va fi esențială pentru succesul acestei transformări economice a României, a Europei, a lumii, având la origine tranziția energetică. Și cu privire la tranziția energetică, dacă îmi permiteți o remarcă: se dorește să să întâmple brusc.
Dar acest «brusc» durează, de fapt, mai mult timp. Dacă este să fim onești, tranziția energetică nu are cum să se întâmple peste noapte. Motivul pentru care tranziția energetică nu se poate întâmpla peste noapte este dat chiar de factorii care o guvernează.
Trebuie să fie realistă, trebuie să aibă justificare economică, trebuie să fie sigură și trebuie să fie durabilă.
Din punctul ăsta de vedere, cred că avem nevoie să fim mult mai atenți și la ce zice Europa, și la ce face Europa”, a precizat Daniel Apostol.
„Trebuie să repornim industria!”
Președintele Comisiei de Energie, Infrastructură energetică și resurse minerale din cadrul Senatului României, Istvan Lorant Antal, a precizat că ar trebui să ne preocupe și modul în care vom consuma gazele din perimetul Neptun Deep.
„Dacă din 2027 o să dăm drumul la gazele din Marea Neagră, OMV Petrom și Romgaz, o să avem cantități în plus de peste 100 de miliarde de metri cubi.
Avem și vom mai deschide capacități noi de producție a energiei electrice pe gaz. Vorbim de Iernut cu 430 MW, de Mintia cu 1.700 de MW, de Ișalnița cu 600 MW și de Turceni cu 1.300 MW.
Aceste capacități de producere a energiei electrice o să consume câteva miliarde bune de metri cubi de gaz, ceea ce este bine.
Pentru că la acest capitol avem, într-adevăr, probleme. Ne scad consumurile industriale de gaze.
Să sperăm că sintagmă «reindustrializare a României» să nu rămână doar o sintagmă. Și ar fi bine să vină Guvernul, la rândul lui, cu ajutoare foarte clar țintite în acest sens”, a declarat Istvan Lorant Antal.
Pentru mai multe detalii, urmărește integral prima dezbatere din seria Spot on Energy, intitulată „Gazele naturale: Cum profităm de principala noastră resursă energetică”.