Activitățile economice tind să se relanseze în zona euro și în Uniunea Europeană, după rezultatele slabe de la finalul anului 2023, iar România a avut, în primul trimestru din 2024, o creștere de 0,5% față de T4 din anul trecut.
Pe ansamblu, avansul în Uniunea Europeană al PIB-ului a fost de 0,3% în primul trimestru, la fel ca și în zona euro.
În analiza de față, Curs de Guvernare a agregat datele Eurostat pe 3 componente: creșterea economică, producția industrială și inflația, în toate statele UE:
Tabloul – configurat în tabelul de mai jos – arată atât semnele revenirii de după criza provocată de Covid și războiul Rusiei din Ucraina, cât și prejudiciile pe stabilitatea prețurilor produse de această criză.
Inflația anuală a scăzut în martie, în UE la 2,6% iar în zona euro la 2,4%. România a înregistrat însă, a 4-a lună la rând, cea mai mare inflație din UE, de 6,7%.
Comisia Europeană a estimat în prognoza de primăvara că inflația în UE se va modera mai repede decât se anticipa anterior, în timp ce perspectivele pentru o redresare economică vor rămâne intacte.
Eurozona revine pe creștere, trasă în sus de statele sudice
Se preconizează că economia zonei euro va reveni reveni pe creștere în 2024, deoarece un avans mai rapid în țările din sudul Europei va compensa stagnarea economiei germane, se arată prognoza de primăvară a Comisiei Europene.
Comisia a estimat că zona euro va crește cu 0,8% în acest an, valoare neschimbată față de prognoza de iarnă, față de doar 0,4% anul trecut. Pentru anul viitor, Comisia se așteaptă la o accelerare de 1,4%.
Cea mai mare economie din zona euro, Germania, va fi aproape de stagnare în 2024, după ce a trecut printr-o ușoară recesiune anul trecut, iar economia franceză va avea de asemenea o creștere modestă în acest an.
Pe ansamblu, creșterea zonei euro va fi alimentată de performanțele mai bune ale economiilor de la periferie. Portugalia va crește cu 1,7%, Spania cu 2,1% și Grecia cu 2,2%, conform ultimelor prognoze.
„În vreme ce expansiunea economiilor din sudul UE depășește în continuare creșterea din nordul și vestul Europei, convergența economică în cadrul UE va progresa mai mult”, a mai spus Comisia.
Paolo Gentiloni, comisarul pentru Economie, a declarat: „Economia UE s-a întărit considerabil în primul trimestru, ceea ce indică faptul că am trecut de un hop după un 2023 foarte dificil. Ne eșteptăm la o accelerare treptată a avansului economic în 2024 și 2025, deoarece consumul privat este încurajat de scăderea inflației, recuperarea puterii de cumpărare și creșterea continuă a ocupării forței de muncă”, a adăugat el.
Se preconizează că inflația va continua să scadă în următorii doi ani și într-un ritm puțin mai rapid decât se prognozase în februarie. Astfel, de la 5,4% în 2023 va scădea la 2,5% la finele anului pentru a ajunge la 2,1% în 2025.
„Scăderea rapidă a prețurilor cu amănuntul la energie pe tot parcursul anului 2023 a fost principalul motor al scăderii inflației, dar presiunile inflaționiste subiacente au început să scadă și în a doua jumătate a anului 2023, pe fondul unui impuls slab de creștere”, se arată în previziunile Comisiei.
Se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să reducă dobânzile luna viitoare, ca urmare a tendinței clare de reducere a presiunilor inflaționiste.
Citeşte integral Analiza - Semne de redresare a economiei UE: 3 indicatori care arată pozițiile și riscurile statelor pe panta revenirii pe Curs de Guvernare