Fiecare zonă a țării se diferențiază prin peisaje diferite, tradiții și bineînțeles limbaj. Regionalismele sunt acele cuvinte care oferă un plus de autenticitate zonelor geografice din România. Dacă vei vizita Moldova, Maramureș, Banat, Bucovina, Ardeal, Muntenia, Dobrogea sau Oltenia vei fi surprins să auzi că oamenii vorbesc cu un accent diferit și utilizează alte cuvinte pentru a descrie același obiect. Dacă nu cunoști regionalisme, îți va fi destul de greu să înțelegi ceea ce oamenii vor să transmită. Aceste cuvinte unice păstrează din farmecul fiecărei zone în parte. Citește în continuare acest articol și află ce sunt regionalismele și care sunt cel mai des utilizate în fiecare zonă a țării!
Cuprins:
- Regionalismele – ce sunt acestea?
- Regionalisme din Moldova care fac parte din identitatea zonei
- Regionalisme din Ardeal – cuvintele care fac graiul ardelenesc inedit
- Regionalisme din Oltenia - descoperă caracteristicile graiului oltenesc
- Regionalisme din Banat - o varietate de termeni specifici zonei
- Regionalisme din Maramureș - descoperă limbajul folosit de maramureșeni
- Regionalisme din Muntenia - particularități ale unui limbaj dezvoltat în timp
- Regionalisme din Bucovina - cuvinte pline de armonie și însemnătate
- Regionalisme din Dobrogea – cum vorbesc cei aflați în sud-estul României?
<h2> 1. Regionalismele – ce sunt acestea? </h2>
Regionalismele fac parte din gramatica limbii române și sunt elemente lingvistice acceptate care diferă de norma limbii române literare. Regionalismele sunt elemente ce diferă gramatical, lexical ori semantic, totodată, cunoscându-le poți repera cu ușurință locurile de unde se trag oamenii, în funcție de forma de vorbire. Practic, regionalismele sunt cuvinte care aparțin unei anumite zone a țării.
Regionalismele gramaticale sunt abateri de la regulile standard ale gramaticii limbii române, specifice anumitor zone din țară. De exemplu folosirea timpului perfect simplu în Oltenia sau în zona Moldovei folosirea auxiliarului „oi” în loc de „a” pentru verbele la infinitiv: oi face, oi merge etc. Un regionalism fonetic este acela care modifică sunete pentru anumite cuvinte. Cel mai des regionalismele fonetice sunt prezente în Moldova, din cauza accentului. De exemplu la picioare se spune chicioare, la bine se spune ghine sau la piatră se spune chiatră. Regionalismele lexicale sunt cuvintele care aparțin unei arie geografice care nu pot fi înțelese de locuitorii altei zone, fiind foarte puțin cunoscute. De cele mai multe ori regionalismele pot să fie confundate cu arhaismele, asta și pentru faptul că utilizate în alte zone decât cele de origine par ușor exotice și din acest motiv mulți cred că sunt cuvinte utilizate în trecut.
<h2> 2. Regionalisme din Moldova care fac parte din identitatea zonei </h2>
Regionalismele, bineînțeles, sunt des utilizate când vine vorba de mâncare. Pentru multe persoane sunt cuvinte parcă venite de pe altă planetă, iar pentru alții normalitate. De exemplu, dacă mergi în zona Moldovei nu o să mănânci varză ci curechi. Dacă dorești să mănânci ficat/ficăciori gătiți află că o să primești maieră. Laptele acru (sana, chefir) este utilizat cu termenul de chișleag, tăițeii îi vei auzi ca tocmagi, pesmetul ca posmag și dacă dorești să te îndulcești cu un desert, chisălița îți stă la dispoziție (un desert asemănător compotului, dar care este îngroșat cu mălai și în anumite regiuni chiar cu lapte acru). Dacă dorești să afli unde este butoiul de lemn în care probabil se țin ceva băuturi alese, întreabă de poloboc. În cazul în care ai petrecut ceva mai mult și a doua zi ai nevoie de un remediu împotriva mahmurelii, află că trebuie să ceri zeamă de gorgoaze (ciorbă de corcodușe/zarzăre verzi). În cazul în care nu este sezonul corcodușelor, ai nevoie de huște (tărâțe din care se face borșul pentru acrit alimentele). Alte regionalisme ce pot avea utilitate în cazul în care ajungi în Moldova sunt:
- Crâșma – bar
- Pătlăgele – roșii
- Acastău – spânzurătoare
- Păpușoi – porumb
- Barabule – cartofi
- Ograda – curte
- Zamnicul – beciul casei
- Perjă – prună
- Hapsân – lacom
- Prispa sau sala - terasa care precede ușa de la intrarea în casă
- Bortă – gaură
- Jin – vin
- Gâlceavă - ceartă
- Nadiceancă – trăsură mică
- Pârjoale – chiftele
- Pălitură – lovitură
- Megieșie – vecinătate
- Hojmalău – om mare cu minte de copil
- Colţuni – ciorapi împletiţi din lână
- Bostan – dovleac
- Scrob – omletă
- Glod – noroi
- Răzlăghi – a se relaxa
- Coşarcă – coş împletit din nuiele;
- Ogheal – plapumă
<h2> 3. Regionalisme din Ardeal – cuvintele care fac graiul ardelenesc inedit </h2>
Dacă ai ocazia să mergi spre zona Ardealului și te încearcă foamea, ar fi bine să îți faci temele fiindcă ai șanse să mănânci cele mai bune bucate, doar să știi să le ceri. Începem cu balmoșul care este mămăliga cu lapte, iar apoi parcă ar merge niște călbaj care înseamnă cârnat ori caltaboș. Și aici apare chisălița, tot cu sub formă de compot, doar că mai repede sub formă de borș. Dacă am amintit de desert, trebuie să încerci niște ciureghe care sunt gogoși răsucite. Și pentru că vorbim de Ardeal, este obligatoriu să încerci clisa (slănină), mai ales clisă picurată pe pită (pâine). Alte câteva expresii sau cuvinte utilizate ce îți pot fi utile sunt „fain” care se referă la frumos, „Servus!” care este o formă de salut precum „Bună ziua!” sau „Salut!”, iar dacă cineva îți spune că ești țifraș află că e de bine, este un cuvânt folosit pentru frumos, pentru atunci când ești îmbrăcat „la patru ace”, gătit.
Alte regionalisme din zona Ardealului sunt:
- Ogâcăi – castraveți
- A se zbdici – a se usca
- Poprici – ardei
- Botă – nuia
- Pihă – scamă
- Ribizli – coacăze roșii
- Copârşeu – sicriu
- A păli – a lovi
- Cureti umplut – sarmale
- Șinaş – aranjat
- Mocicoş – murdar
- Chefe – perie
- Oţâră – un pic
- Socăciță – bucătăreasă
- Culpător – fund de lemn
- Chilav – lovi
- Hâd – urât
- Futelniță – pat
- Mintenaș – imediat
- Laibăr – vestă
- Zălud – zăpăcit
- Goz – nutreț pentru vite
<h2> 4. Regionalisme din Oltenia - descoperă caracteristicele graiului oltenesc </h2>
Ceea ce este reprezentativ pentru locuitorii Olteniei este folosirea timpului perfect simplu pentru toate verbele. Așadar, dacă o persoană îți spune vreodată „Azi mersei la magazin și luai apă”, de exemplu, este clar că acesta este din Oltenia. Folosirea expresiilor la timpul perfect simplu este ca o semnătură pentru oricine locuiește în această zonă geografică a țării. Se mai spune despre olteni că au un limbaj plin de glume și vorbesc cu rapiditate. În plus față de acest mod de a vorbi, nu lipsesc bineînțeles folosirea cuvintelor speciale. Iată care sunt regionalismele folosite cel mai des în Oltenia:
Verbe
- A se olicăi – a se văita
- A bodicăi și a orbecăi – a căuta
- A legumi – a mânca încet
- A străfiga – a strănuta
- A linciuri – a se juca cu apă
- A zgândări – a aţâţa, a enerva
- A se hodini – a se odihni
- A îmbumbi – a îmboboci
- A se holomoci - a se ameţi
- A se ciuci – a sta pe vine
Apelative
- Gagă – persoană mai în vârstă
- Muică – mama
- Dadă daică dodă – soră mai mare
Alte cuvinte folosite de olteni
- Țurlă – claie de coceni
- Cloţă – găină
- Cârpător – tocător
- Dăinăuș – leagăn
- Bâzdoacă – bâtă
- Drâmboiat – supărat
- Fițăraie – fițe
- O țâră – puțin
- Hală – vijelie
- Broboadă – batic pus pe cap
- Lubeniță – pepene verde
- Drâmboiat – bosumflat
- lubeniță – pepene verde
- Betelie – sfoară folosită în loc de curea
- Foraş – făraş
<h2> 5. Regionalisme din Banat - o varietate de termeni specific zonei</h2>
O altă zonă bogată în regionalisme este Banatul, este o zonă frumoasă, plină de cultură și originală prin fiecare aspect. Ca să păstrăm linia culinară o să începem cu câteva cuvinte ce te vor ajuta în cazul în care ești flămând și dorești să pari de-al locului, poate ai șansa să primești ceva mai bun, ce doar bănățenii cunosc. Așadar, dacă îți e poftă de o salată trebuie să ceri piparcă și părădaică care înseamnă ardei și roșie. Și dacă ai ocazia să mergi la piață, trebuie bineînțeles să știi ce ceri, astfel: piparca nu este același lucru cu piparca măruntă (boia), varza este cureci, fasolea este păsulă, porumbul se traduce prin cucuruz, dovleacul este ludaie, iar dacă dorești un dovlecel o să primești o ludăiță și bineînțeles, din piață nu poți pleca fără crompiri (cartofi).
În cazul în care ai ocazia să mergi undeva la țară, află că bunica va găti pe șporeit (sobă cu plită) pe care o să o aprindă cu feşcile (chibrituri). Pentru a-și păstra hainele curate o să folosească o cătrânţă (șorț), iar pe cap o maramă (batic). Orice bunică o să îți gătească niște scovergi (gogoși) delicioase ori de ce nu scovardă cu pecmez (clătită cu gem), iar dacă ești ligav (pretențios la mâncare) o să te servească cu o ștamapă (păhărel) de răchie (țuică) ca să fii puțin abțiguit (puțin băut, pilit). Și mai apoi cărbăşace (caltaboș) și un coș cu tolcer (pâine) pentru a se ortăci (a se împrieteni) cu tine. Altfel, de nu îi consumi bucatele poți avea parte de o potcă (ceartă), să te beșcelească (să te certe) sau chiar să te suduie (înjure) dacă este o persoană mai mânioasă. Dar ca toate femeile, și bunicuțele din Banat iubesc florile și ca să o îmbunezi îi poți cumpăra un buchet de tulipane (lalele) sau dacă este în sezon cu siguranță se bucură la un buchet din iorgovan (liliac).
<h2> 6. Regionalisme din Maramureș - descoperă limbajul folosit de maramureșeni </h2>
Maramureșenii sunt plini de viața și își iubesc foarte mult zona și tradițiile specifice acesteia. Limbajul lor are influențe din limba maghiară. Descoperă în rândurile de mai jos câteva cuvinte care îi fac pe maramureșeni speciali.
Mâncare, legume și alte ingrediente specifice
- Groştior – smântână
- Curechi – varză
- Porodică – roşie,
- Oloi – ulei
- Leveşe – supă
- Ptită – pâine
- Clisă – slănină
- Picioici – cartofi
- Ludău – dovleac
- Legvar – dulceaţă
- Horincă – țuică
- Pere de pământ – cartofi
Alte cuvinte din graiul maramureșean
- Măgan – mântuială
- Ruje – floarea soarelui
- Fărșon – Petrecere cu mâncare și băutură
- Ciurdă – turmă
- Habdiţă – femeie de moravuri uşoare
- Chischinea – batic
- Moroi – tufă de mure
- Fârtat – tovarăș
- Gaci – pantaloni
- Fânață – teren unde crește iarba pentru fân
- Fârtaie – un sfert de litru
- Botă – a nu ști nimic
- Mneriu – albastru închis
- Caihă – sobă
- Bugăt – suficient
- Heizaj – acoperiș
- Căptit – grămadă
- Măgan – mântuială
- Indre – ac de cusut
- A se îmburda – a se răsturna
<h2> 7. Regionalisme din Muntenia - particularități ale unui limbaj dezvoltat în timp</h2>
În zona Munteniei întâlnim un limbaj care s-a dezvoltat în timp, stând la baza limbii moderne literare. Cu toate acestea, Bucureștenii de exemplu se remarcă prin diverse dezacorduri și modificarea cuvintelor din comoditate. Aceștia folosesc adesea „pă” în loc de „pe” sau „dă” în loc de „de”. Există regionalisme specifice Munteniei, majoritatea fiind însă destul de cunoscute și în restul țării sau ușor de înțeles.
- Cioflingar – om de nimic
- Anapoda – pe dos, de-a-ndoaselea
- Fasule – fasole
- Dumicat – bucată mică dintr-un aliment
- Găoace – coajă de ou
- Berechet – belșug, abundență
- Căcălău – cantitate mare
- Chichiță – șiretlic
- Gogonat – exagerat
- Boacănă – faptă rea făcută de copii
- Hodorog – persoană bătrână
- Capsoman – om încăpățânat
- Brambura – a umbla fără rost
- Calabalâc – dezordine
- Catastif – condică, evidență scrisă
- Chiaun – confuz
- Orătanie – pasăre de curte
<h2> 8. Regionalisme din Bucovina - cuvinte pline de armonie și însemnătate </h2>
Oamenii din Bucovina au un grai aparte care combină elemente din Moldova, Maramureș și Ardeal. Pentru că în trecut Bucovina era ocupată de Imperiul Habsburgic, graiul locuitorilor a fost îmbogățit de cuvinte influențate de limba germană. Iată câteva regionalisme din Bucovina!
Mâncare, legume și alte ingrediente specifice
- Barabule – cartofi
- Harbuz – pepene roșu
- Pampuşcă – gogoaşă
- Scrob – omletă
- Juflă – turtă
- Chiparuș – ardei
- Horcegi – ceapă mică
- Curichi – varză
Alte regionalisme din Bucovina
- A se frăsui – a se agita
- Ţandură – aşchie
- Şpoancă – ac de siguranţă
- Parazol – umbrelă
- Şufle – lopată
- Ţuhal – sac mare
- Farbă, a fărbui – vopsea, a vopsi
- Bleah – vas din metal
- Şufladă – sertar
- Vicolniţă – viscol
- Cleapşă – lovitură cu palma
- Şoapră – magazie
- Scarpă – papuc
- Stişcă – strecurătoare
<h2> 9. Regionalisme din Dobrogea - cum vorbesc cei aflați în sud-estul României? </h2>
Regionalismele sunt prezente și în Dobrogea, o zonă deosebit de importantă pentru țara noastră cu o istorie impresionantă. În zona dintre Dunăre și Marea Neagră se întâlnesc cuvinte cu influențe din numeroase popoare. Vezi în continuare o listă de regionalisme des utilizate.
- Ciorciobute – mărunțișuri
- Aratâc – groapă
- Dâhăinat – epuizat de puteri
- Japșă – baltă de pește
- Duduman – necivilizat
- Nadaz – arătură de toamnă
- Hălăciug – desiș
- Năboiu – curent de apă cu zăpadă
- Fâștoacă – fășâie
- Odorob – coș de nuiele pentru pescuit
- Zuvă – gălăgie
- Orozan – tencuială care nu e netezită
- Mogodici – papură verde
- Tindă – camera de la intrare
- Țurțoiu – moviliță
- Tiriplic – ață de cusut albă
În concluzie, România este o țară minunată plină de diversitate. Fiecare zonă geografică este unică și impresionează prin tradiții, limbaj și peisaje de poveste. Regionalismele fac parte din identitatea fiecărei zone și sunt un element care le face mai speciale. Care dintre zonele de mai sus ți s-a părut că are limbajul cel mai interesant sau amuzant?
Sursă foto: pixabay.com