Ca și în relațiile interpersonale, unde se spune că „tonul face muzica”, în fiecare comunitate se poate spune că muzica este viața fiecărei persoane. Pentru a realiza trecerea de la solfegierea unui portativ la un concert este important să înțelegi că este destul de dificil, însă nu și imposibil. Deoarece există numeroși oameni care stau liniștiți fără a solfegia după partitură, însă au suficient auz muzical încât să reproducă melodii greu de interpretat se conturează speranța unui viitor destul de colorat al muzicii. Mai mult, muzica este într-o continuă schimbare, însă cea clasică rămâne o capodoperă a artiștilor consacrați sau „regina” muzicii. Dacă vrei să pătrunzi ușor în culisele muzicii de o la partitură până la un concert de excepție vei descoperi în continuare informații utile și interesante.
Cuprins:
- Note muzicale - câte sunt și cum se așează pe portativ pentru a înțelege rapid o partitură
- Notele muzicale - ce simbolizează și ce durată au pentru a alcătui o gamă muzicală
- Notele muzicale pe portativ - cum poți solfegia simplu și ușor după partitură
<h2>1. Note muzicale - câte sunt și cum se așează pe portativ pentru a înțelege rapid o partitură</h2>
Reprezentarea grafică a tuturor sunetelor muzicale se realizează prin notele muzicale. Reprezentarea în scris a elementelor limbajului muzical se realizează prin semne grafice, convenționale. Acestea se folosesc la notația scrisă a tuturor pieselor de muzică pe care le compun așa numiții compozitori sau cantautori. Cu alte cuvinte, mijlocul de comunicare dintre compozitor și interpret este sprijinit cu succes de notația muzicală care facilitează propagarea și interpretarea partiturilor astfel încât să se asigure perenitatea acestora. Fie că se compune o melodie după o operă scrisă în versuri sau proză, fie că inițial se realizează melodia este important cum așezi notele pe portativ astfel încât efectul să fie sublim.
Combinarea notelor muzicale într-o anumită succesiune în mod simultan, organizate ritmic într-o formă plăcută estetic, integrate într-o lucrare care este completă se cheamă muzică.
Nota muzicală se reprezintă de regulă cu ajutorul unor semne ovale care sunt goale sau pline. acestea se scriu pe spațiile dintre linii sau chiar pe liniile portativului. Notele mai joase sau mai grave se scriu pe primele linii sau spații de jos, în timp ce notele înalte sau acute se scriu în partea de sus a portativului până la prelungirea acestuia, în anumite cazuri.
Notația muzicală este susținută de permanenta implicare a oamenilor de cultură și artă care îmbrățișează valorile inestimabile și de necontestat. Se poate spune că originea notației muzicale este aceeași cu originea scrierii semnelor grafice pentru a putea vorbi. Astfel, creațiile artistice dintre care se evidențiază cele muzicale se pot reproduce ușor după ce acestea sunt scrise sau reprezentate grafic. În antichitate se notau sunetele cu anumite litere sau grupuri de litere din alfabet, însă evoluția muzicii a determinat scrierea deosebită și distinctă a sunetelor prin semne speciale. Trecerea de la litere (mari sau mici) la linii și puncte s-a realizat în Evul mediu. Acestea se scriau dedesubtul sau deasupra partiturii pentru o interpretare ușoară a acesteia și păstrare a melodiei compuse. În secolul VI apare nevoia folosirii portativului și se conturează primele notații cu chei și sunete. De la cântările liturgice care utilizează două chei (fa și do) pe un portativ cu patru linii s-a trecut la un portativ cu cinci linii și o nouă cheie: sol.
Ce simbolizează cheile de la începutul portativului?
- Cheia fa reprezintă un registru grav al vocii
- Cheia do reprezintă un registru mediu al vocii
- Cheia sol reprezintă un registru acut al vocii.
În perioada anilor 980-1050 se conturează primele portative muzicale care introduc în scriere notele sau semnele grafice pentru reproducerea sunetelor muzicale. Abia în secolul al XVII-lea s-a trecut dela denumirea „ut” la „do”.
Invenția tiparului realizată de către Johannes Gutenberg, urmată de apariția notelor muzicale prin grija lui Ottaviano Petrucci și perfecționarea instrumentelor muzicale (în special cele cu corzi) au generat o substanțială evoluție a notațiilor muzicale sau scrisului muzical și implicit a muzicii.
Forma rombică a notelor scrise în secolele XVII-XVIII este înlocuită de forma ovală din perioada contemporană. Se pare că unii compozitori de astăzi folosesc și semne grafice bine cunoscute, și simboluri care îi ajută să interpreteze piesele simplu și ușor.
Deși coexistă diferite procedee grafice, reprezentarea sau punerea în practică a acestora nu reprezintă un impediment pentru cunoscători și interpreți.
Astfel, notele reprezentate în vechime de la A la F sunt reprezentate astăzi de la DO la SI.
Sunetele pot fi mai lungi sau mai scurte, fiind evidențiate prin durată sau valoare de la momentul impactului până se disipează ultima vibrație a sunetului.
Caracteristicile cele mai importante ale sunetelor sunt:
- înălțimea
- tăria sau intensitatea
- timbrul.
Când percepi sunetele poți spune că înălțimea acestora depinde de intensitate și reciproc.
Caracteristicile sunetelor sunt interdependente și acestea contribuie în mod semnificativ la interpretarea unei melodii după partitură.
Notația muzicală pe portativ este esențială pentru interpretare și perpetuarea muzicii în vederea menținerii capodoperelor sau lucrărilor compuse de către oamenii de cultură și artă.
Dacă vrei să afli cum poți să îmbunătățești procesul de învățare al elevilor trebuie să ții cont și de aptitudinile acestora, și de auzul muzical când vine vorba de pregătire aprofundată în muzică. Pentru a primi informații corecte și complete vei descoperi pe spotmedia.ro tot ce te interesează din fiecare domeniu.
Un copil ocupat cu activități interesante sau valoroase va deveni un adult care știe ce are de făcut și care se descurcă în fiecare domeniu. Desigur, există activități sau domenii de interes preferate, însă este bine să atingi cât mai multe pentru a rămâne la cele mai apropiate de abilitățile sau aptitudinile tale. Este adevărat că „pofta vine mâncând”, însă este vizibilă o oarecare aplecare către un anumit domeniu încă din copilărie. Dacă exploatezi la maxim acele aptitudini, rezultatele vor fi optime de cele mai multe ori.
Când dai copiii la școli de muzică sau îi pregătești pentru a interpreta anumite partituri este necesar ca aceștia să învețe teoria muzicii. aceasta este esențială pentru interpretarea cât mai corectă a partiturilor muzicale și pentru obținerea unor abilități importante.
Încă din cele mai vechi timpuri se foloseau diferite instrumente pentru interpretarea muzicii sau pentru a „gâdila auzul în mod plăcut” ori de câte ori se realizau întruniri sau serate.
Fie că este o serată muzicală, fie că este dansantă, muzica joacă un rol decisiv în dezvoltarea omenirii. Cu alte cuvinte, muzica „face parte din viața noastră” și ne hrănește și la necaz, și la bucurie. Deoarece oamenii au nevoie de alinare sau își pot exprima bucuria prin muzică se poate spune că Dumnezeu a lăsat muzica pentru ca oamenii să fie mai buni.
Vioara este unul din primele instrumente folosite în interpretarea partiturilor muzicale și a educat o mulțime de generații.
Iubitorii muzicii folk îmbrățișează chitara care reproduce în mod distinct sunetele muzicale. Când vrei să te deconectezi poți lua chitara să cânți o melodie care îți aduce echilibrul interior.
Pentru serile romantice și nu numai se folosesc instrumentele de suflat, dintre care se evidențiază saxofonul. Acesta te ajută să te concentrezi la activitățile benefice și te poartă într-o lume de visare și armonie.
În ultima perioadă se pune accent tot mai mult pe muzica electronică sau pe mixajele sonore. Astfel, DJ-ii realizează un amalgam de melodii care se percep printr-o singură cântare nu totdeauna acceptate de către cunoscători sau specialiști în domeniul muzical.
Compozitorii fac eforturi uriașe pentru a perpetua muzica și pentru a oferi melodiile în funcție de voci sau instrumente, pentru soliști sau formații muzicale.
<h2>2. Notele muzicale - ce simbolizează și ce durată au pentru a alcătui o gamă muzicală</h2>
Un vechi cântec religios în limba latină închinat Sfântului Ioan Botezătorul prin reprezentarea unui acrostih (versuri care se scriu la început de rând cu anumite litere pentru a genera un cuvânt important de scos în evidență) a determinat apariția unor denumiri ale notelor muzicale. De la cântecul latin Sancte Iohannes până la notația de astăzi este doar un pas:
„Utqueant laxis
Resonare fibris
Mira gestorum
Famuli quorum
Solve polputi
Labii reatum
Sancte Iohannes”.
Astfel, existau notele muzicale ut, re, mi, fa, sol, la, si. Nota UT de atunci este înlocuită de nota DO de către Giovanni Doni. După cum se observă, acesta a utilizat primele două litere ale numelui său în redenumirea notei ut care era greu de pronunțat. Din secolul al XVII-lea până în prezent se folosește nota do deoarece este ușor de pronunțat și gamele muzicale o includ de fiecare dată.
Toate notele muzicale cunoscute astăzi sunt: do, re, mi, fa, sol, la, si. Când se notează aceste note muzicale cu simboluri poți spune că interpretarea este facilă și simplă pentru cunoscători sau pasionați.
Dacă observi notele muzicale și durata lor poți interpreta cu succes o partitură muzicală sau poți solfegia după partitură.
Durata notelor muzicale mai este denumită și valoare. Aceasta este mai lungă sau mai scurtă, în funcție de percepția fiecărei persoane. Este important să știi și valoarea pauzelor pentru a interpreta sau solfegia corect. Lungimea de referință este pătrimea și aceasta se notează cu R.
Durata notelor muzicale poate fi:
- R- pătrime
- 2 R- doime
- 4 R- notă întreagă
- 8 R- notă dublu întreagă
- 16 R- notă cvadruplu întreagă
- 1/2 R- optime
- 1/4 R- șaisprezecime
- 1/8 R- treizecidoime
- 1/16 R- șaizecipătrime
- 1/32 R- osutădouăzecioptime.
Un portativ cu note muzicale de la do la si, grave sau înalte, de diferite durate și înălțimi se întocmește în funcție de toate criteriile în vederea înțelegerii și interpretării optime.
Când vezi note pe portativ poți solfegia, însă trebuie să respecți timpii, duratele, ritmul și nu numai pentru a obține rezultate optime.
Mai multe note muzicale pe portativ înseamnă nu numai o melodie, ci și o adevărată teorie care se respectă în funcție de criteriile de interpretare sau solfegiere.
Care sunt notele muzicale? Iată aici: do, re, mi, fa, sol, la, si. Acestea se notează în funcție de cheia care simbolizează registrul: grav, mediu sau acut (fa, do, sol).
Când selectezi note muzicale într-un mod specific poți obține game muzicale. Astfel, între notele unei octave (intervalul dintre două sunete) se poate realiza gama muzicală.
Schimbarea de la o gamă la alta se numește transpoziție. Se cunosc două game: cea majoră și cea minoră care pot fi alternate prin transpoziție. Pentru a adăuga expresivitate creației muzicale se realizează modulația sau trecerea de la o gamă la alta între părțile compoziției. Toate gamele muzicale includ aceste specificații care pot fi ușor de citit sau interpretat de către cunoscători.
<h2>3. Notele muzicale pe portativ - cum poți solfegia simplu și ușor după partitură</h2>
Când știi câte note muzicale sunt, care sunt gamele, duratele, ritmul și alte element care te ajută în interpretare sau în solfegiu de note muzicale poți repeta cu persuasiune pentru a obține rezultate optime.
De când se citește muzica pe note se păstrează din ce în ce mai multe partituri, încă de pe vremea marilor compozitori: Bach, Beethoven, Haydn, Mozart, Bartholdy, Brahms și mulți alții.
Frecvența notelor muzicale se stabilește în funcție de nota etalon, LA, după care se acordează toate instrumentele, chiar și vocea. Cu alte cuvinte, frecvența de 440 Hz a notei la a variat în timp de la 421,6 Hz în anul 1780 și aceasta a rămas etalonul de acordare și astăzi.
Nota muzicală ca și simbol este scrisă pe portativ în ideea de a rămâne peste timp și de a putea fi cântată. Instrumentul muzical care reproduce cel mai bine vocea umană este violoncelul. Acesta este nelipsit din orice orchestră deoarece este foarte important alături de toate celelalte instrumente cu coarde, cu clape sau de suflat.
Dirijorul orchestrei se orientează după un portativ de note, însă acesta cunoaște foarte bine tot ce înseamnă partitura și întreaga interpretare.
Se poate spune că portativul și notele muzicale sunt precum alfabetul și literele care îl compun. Altfel spus, nu se poate interpreta o partitură muzicală dacă este scrisă incorect sau incoerent.
Specialiștii în domeniul muzical depun toate eforturile pentru a lăsa moștenire capodopere de neegalat și netăgăduit care să fie apreciate și cantate cu satisfacție și dăruire.
Deoarece suntem diferiți, se poate afirma că și genurile muzicale preferate sunt diferite, ceea ce nu este de comentat. În cele din urmă, nu trebuie să ai o vastă cultură muzicală când vine vorba să cânți sau să asculți muzică. Dacă vizionezi un film sau o piesă de teatru și auzi o melodie imediat o asociezi cu evenimentele care vor urma în funcție de ritmul și tempoul acesteia.
Există o serie de artiști consacrați care au puține studii muzicale, însă au obținut un succes teribil din partea auditoriului. Este adevărat că publicul se poate educa sau forma în funcție de ce i se oferă, însă toate acestea sunt discutabile. Starea oamenilor se poate schimba, la fel și opțiunile muzicale ale acestora.
Prin urmare, tu ce muzică preferi? Fie că te gândești să folosești muzica în scop terapeutic sau relaxant, fie te preocupă anumite melodii este important să apreciezi eforturile de necontestat ale compozitorilor care și-au pus „sufletul pe tavă” în vederea propagării emoțiilor de toate tipurile.
Sursă foto: pexels.com