Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, ca pe o victorie personală, că a obținut de la Comisia Europeană eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru totalul cheltuielilor cu pensiile publice, asumat prin PNRR.
Plafonul de 9,4%, pe care PSD a început să-l instrumentalizeze electoral încă din 2021, când executivul Uniunii a aprobat PNRR-ul României, nu are, în realitate, nicio însemnătate, pentru că cheltuielile cu pensiile nu vor ajunge într-un viitor previzibil să depășească ponderea de 9,4% din PIB.
În schimbul acestei modificări inutile, Guvernul a fost obligat să introducă în Legea privind sistemul public de pensii, trimisă luni spre promulgare, prevederi corective ce vor afecta semnificativ și salariații și mediul de afaceri din România.
„Comisia Europeană confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor, de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Odată cu aprobarea modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, de astăzi scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070. Tocmai de aceea ne-am bătut să trecem prin Parlament noua lege a pensiilor, validată ca sustenabilă pe termen lung de experții Bancii Mondiale și ai Comisiei Europene, o lege care face dreptate pentru milioane de pensionari”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
În realitate, atât demersul, cât și anunțul premierului sunt un truc electoral care rezolvă o problemă inexistentă și le creează ”românilor” una nouă și mare: creșterea contribuțiilor.
Plafonul, o problemă falsă – profitabilă doar din punct de vedere electoral
Pragul de 9,4% din PIB este unul generos, în condițiile în care România a avut în ultimii ani o pondere ce a oscilat puțin în sus și în jos față 8% din PIB, România neavând resursele bugetare pentru a se apropia de media UE, de circa 11% din PIB.
Luând în considerare creșterile economice, nici nu se întrevede prea curând depășirea acestui procent, dacă nu sunt luate în calcul și pensiile speciale, care cântăresc mult în cheltuielile totale ale țării.
Pentru a exemplifica situația, prezentăm calculele pentru anul 2024:
- anul acesta, cheltuielile cu pensiile vor urca la aproximativ 120 de miliarde de lei: se situau la 85,6 miliarde la sfârșitul lunii septembrie, la care adunăm costurile din ultimele trei luni, la valoarea din septembrie
- conform estimărilor BM, cheltuielile cu pensiile vor crește cu aproximativ 30 miliarde de lei, prin majorarea cu 13,8% prevăzută pentru 1 ianuarie și recalcularea pensiilor pe noua lege, care intră în vigoare la 1 septembrie anul viitor
- aceasta înseamnă costuri de circa 150 de miliarde de lei cu pensiile, în 2024
- estimarea, revizuită în scădere, a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) arată un PIB de 1.733,8 miliarde lei
- aceasta înseamnă o pondere de 8,6% din PIB cu tot cu toate creșterile din 2024, cu o creștere a pensiilor rară într-un context special (inflație deosebit de mare și modificarea legii, cu recalculări ce aduc un salt al punctului de pensie rar întâlnit)
Premierul a acceptat creșterea contribuțiilor de asigurări sociale
Una dintre prevederile foarte periculoase plantate în lege pentru a compensa dispariția din PNRR a plafonului inutil, apare la articolul 84 din legea adoptată luni de Camera Deputaților, forul decizional:
„În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin. (10), luate în considerare la momentul adoptării prezentei legi, autoritățile competente vor lua măsurile necesare pentru revenirea la referința stabilită, exprimată ca procent din PIB, inclusiv de creștere a contribuțiilor de asigurări sociale de stat.”
Aceasta va face ca taxarea muncii să împovăreze și mai mult mediul de afaceri și salariații din România, față de prezent, când deja avem impozite pe muncă foarte ridicate.
Iată reacţia ministrului Muncii pe acest subiect: Dacă un guvern va crește pensiile ad hoc, trebuie mărită și contribuția de asigurări sociale