Grecia și-a revenit după criza financiară. Agențiile de rating spun că ţara este din nou demnă de investiții. Banca Centrală Europeană laudă și ea economia greacă. Însă consumatorii suferă din cauza prețurilor ridicate.
„Cu banii pe care îi cheltuiesc astăzi în supermarket pentru a hrăni familia timp de trei zile, anul trecut puteam cumpăra suficient pentru o săptămână întreagă”, spune Anna Petropoulou, vizibil mâhnită.
Fiecare vizită la supermarket aduce o nouă surpriză neplăcută pentru grecoaica în vârstă de 49 de ani, mamă a trei copii. Ea și soțul ei câștigă relativ bine după standardele grecești și posedă o locuință. Însă, pentru că alimentele și combustibilul au devenit mult mai scumpe, familia este acum nevoită să economisească la maximum. Este ca și cum criza din 2010 s-a întors, spune ea.
Un pachet de cafea (500 g) costă cu cel puțin doi euro mai mult decât în urmă cu un an, laptele și iaurtul sunt cu peste 50% mai scumpe, majoritatea soiurilor de pâine cu 30%, iar ouăle cu 28%.
Chiar și feta, brânză grecească, costă acum peste 12 euro kilogramul, cu trei-patru euro mai mult decât în urmă cu șase luni. "Mă simt efectiv săracă în supermarket", spune Petropoulou.
Ea crede că prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis face o treabă bună, dar, când îi aude la televizor sloganurile despre povestea de succes a Greciei, se enervează. "Poate că eu trăiesc într-o altă țară, cine știe", adaugă femeia.
"Fără îndoială, o poveste de succes"
Mitsotakis, pe de altă parte, este convins de succesul economic al țării sale: "Grecia este acum una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă, cu inegalități reduse și cu finanțe publice îmbunătățite", i-a spus el șefei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) de la Atena de săptămâna trecută (26 octombrie).
"Rămânerea noastră în zona euro nu a fost ușoară, dar Grecia este, fără îndoială, o poveste de succes", a declarat Mitsotakis.
Această poveste de succes nu o prea încălzește pe Anna Petropoulou. Ea a așteptat o eternitate pentru o mărire de salariu și, când a câștigat în sfârșit ceva mai mulți bani, aceștia au fost pulverizați de rata enormă a inflației.
Potrivit cifrelor biroului elen de statistică ELSTAT, în septembrie anul acesta, rata inflației la alimente a fost de 9,4%. Iar potrivit Eurostat, inflația în Grecia a crescut cu 3,9% în octombrie 2023, mai mult decât în întreaga zonă euro.
Cerc vicios la piață
Pentru Katerina Kefala, o profesoară singură, cumpărăturile au devenit o călătorie de groază: "Obișnuiam să cumpăr legume și fructe de la târgul săptămânal, pentru că acolo ele sunt mai ieftine și calitatea este bună. Însă acum prețurile sunt de lux chiar și la piață", se plânge ea.
În mod ironic, termenul grecesc pentru târgul care are loc o dată pe săptămână este "Laiki" - care înseamnă literalmente "pentru popor".
Statisticile îi dau dreptate Katerinei. În septembrie 2023, rata inflației la legume a fost de 17,7%, iar la fructe de 13,9%.
Kefala câștigă puțin sub 1.100 de euro pe lună și nu se poate aștepta la o mărire de salariu prea curând. Deci banii nu ajung.
Pe de altă parte, și comercianții se plâng. Vara a fost mult prea caldă, iar în septembrie jumătate din țară a fost sub ape din cauza precipitațiilor abundente. Aceste fenomene meteo au afectat atât calitatea, cât și cantitatea recoltei, multe tipuri de legume și fructe s-au scumpit, iar prețurile au explodat.
În plus, prețul benzinei a fost mare, depășind doi euro pe litru. Clienții nu-și pot permite prețurile ridicate și cumpără din ce în ce mai puțin. La rândul lor, comercianții nu-și pot permite să crească și mai mult prețurile și să-și vadă profiturile diminuându-se sever. Iată, deci, un cerc vicios.
Venituri în creștere în supermarketuri
Pe de altă parte, deși clienții se orientează tot mai mult spre mărci mai ieftine, lanțurile de supermarketuri înregistrează venituri în creștere.
Katerina Kefala este în mod constant în căutarea a tot felul de oferte speciale. De multe ori găsește chiar și aceste produse ”low cost” mult prea scumpe sau de o calitate foarte slabă. "Înainte nu aveam talent organizatoric, dar acum sunt nevoită să planific totul cu atenție", spune ea.
Între timp, grecoaica a reușit să își ordoneze cumpărăturile în așa fel încât să nu fie nevoită să cumpere atât produse noi de spălat și de curățat, cât și ulei de măsline, într-o singură lună - situație care i-ar destabiliza bugetul.
Uleiul de măsline, un produs de lux
Cea mai gravă tendință a prețurilor se înregistrează la uleiul de măsline, un aliment de bază în Grecia, adăugat în aproape orice preparat culinar.
De câteva luni încoace, uleiul de măsline a devenit un produs de lux, iar prețurile cresc de la o săptămână la alta. Un litru de ulei de măsline mediu, care costa 4,80 euro în urmă cu un an, este acum disponibil la 10,60 euro sau chiar 11,60 euro, în funcție de supermarket.
De menționat că este vorba despre ulei de măsline din recolta pe 2022, nu din acest an, care se presupune că va fi unul slab din acest punct de vedere. În consecință sunt așteptate noi creșteri de preț, de până la 15 euro pe litru la uleiul de măsline. O gospodărie medie de patru persoane din Grecia consumă 60 de litri de ulei de măsline pe an.
"Coșul de consum”
Nu este deci de mirare că, potrivit sondajelor, îngrijorarea principală a populației grecești este creșterea prețurilor.
Aproape nouă din zece respondenți la ultimul studiu realizat de institutul de sondaje Pulse (31 octombrie 2023) s-au declarat "foarte" (63%) și "destul de" (23%) îngrijorați de costul ridicat al vieții.
Întrebați care este categoria de cheltuieli ale familiei lor care îi îngrijorează cel mai mult în prezent, aproape jumătate dintre greci au indicat alimentele.
Guvernul elen este conștient de această preocupare, pe care de aproximativ un an încearcă să o contracareze, dar cu succes moderat, după cum arată rata actuală a inflației.
Pentru a veni în sprijinul consumatorilor, Executivul a introdus un "coș de consum" în urmă cu un an. Acesta conține o listă de produse de bază, cum ar fi orezul, laptele, iaurtul, spaghetele, legumele, făina, hârtia igienică, săpunul și altele asemănătoare.
Lista cu 51 de produse este trimisă fiecărui supermarket de către Ministerul Economiei. Magazinele trebuie să indice cel mai mic preț pentru fiecare dintre aceste produse și să îl marcheze în mod vizibil pentru consumatori.
Măsura este obligatorie pentru toate lanțurile de supermarketuri cu o cifră de afaceri mai mare de 90 de milioane de euro, în timp ce pentru ceilalți comercianți ea este este opțională.