Viteza de creștere a capacității rețelei de transport energie electrică la nivel global nu ține pasul cu creșterea rapidă a puterii instalate de „energie curată”, periclitând obiectivele stabilite de politicieni în materie de climă, se arată în cel mai recent raport al AIE.
Întârzierea extinderii rețelei va duce la majorarea semnificativă a emisiilor de CO2 și ar putea zădărnici eforturile pentru limitarea creșterii temperaturii medii globale.
Raportul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) subliniază necesitatea modernizării și extinderii infrastructurii de transport energie electrică pentru a realiza tranziția la utilizarea energiilor regenerabile.
Însă asta necesită însă timp și mari sume de bani.
Rețelele electrice trebuie dublate până în 2040
Pentru a se putea atinge țintele climatice stabilite la nivel global, trebuie construite sau modernizate rețele de transport energie electrică în lungime de 80 milioane km până în 2040, adică „echivalentul a întregii rețele actuale”.
Creșterea capacității de producție din surse regenerabile riscă să nu poată fi folosită, atât timp cât nu există linii care să le conecteze la consumatori.
„Proiecte cu puterea instalată de cel puțin 3.000 GW de energie regenerabilă, dintre care 1.500 GW sunt în stare avansată de execuție, așteaptă la coadă pentru a fi conectate la rețea – reprezentând de cinci ori mai mult decât capacitățile foto și eoliană instalate în tot anul 2022”, se menționează în raport.
„Rețelele de transport sunt gâtuirile care împiedică tranziția la emisii zero net”, se mai arată în raportul AIE.
În timp ce investițiile în centrale fotovoltaice și eoliene, autovehicule electrice și pompe de căldură au „crescut rapid” – aproape dublându-se față de 2010 – investițiile în rețelele de transport au stagnat la aproximativ 300 miliarde dolari anual.
O explicație ar fi că subvențiile pe care le acordă guvernele producătorilor de energie regenerabilă, constructorilor și cumpărătorilor de vehicule electrice merg în buzunarele unor companii private, în timp ce rețelele de transport se află în proprietate publică, statele trebuind să se autosubvenționeze pe ele însele, pentru a-și moderniza propriile sisteme energetice naționale.
Prin Acordul Climatic de la Paris din 2015 statele semnatare au convenit să nu permită creșterea temperaturii medii a Pământului cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Întârzierea construirii unei rețele de transport energie electrică modernă riscă să pună în pericol atingerea acestei ținte asumate.
AIE a prezentat un scenariu „Grid Delay Case” în care modernizarea rețelelor electrice existente nu se petrece în timp util. Într-o astfel de situație, vor fi emise suplimentar 58 de gigatone de CO2, prin comparație cu situația în care obiectivele naționale de climă ar fi atinse la timp.
„Cantitatea echivalează cu emisiile totale de CO2 din sectorul energetic global din ultimii patru ani. Ar însemna, de asemenea, creșterea temperaturii medii pe termen lung cu mai mult de 1,5 grade, cu o probabilitate de 40% ca să se depășească 2 grade Celsius”, se mai arată în raport.
Regenerabilele reduc fiabilitatea sistemelor energetice
Însă în timp ce AIE propune extinderea infrastructurii rețelei electrice pentru a se realiza tranziția spre energii verzi, tocmai asemenea încercări ar putea pune în pericol fiabilitatea sistemelor energetice naționale.
În Statele Unite, mai mulți operatori de pe piața energiei electrice au luat atitudine împotriva unor reguli stricte privind emisiile de gaze cu efect de seră impuse sectorului de producere a energiei de către administrația Biden în încercarea de a promova energia regenerabilă.
Citeşte integral analiza AIE: Călcâiul lui Ahile în tranziția la regenerabile sunt rețelele de transport energie electrică. Noile tehnologii poluează pe Curs de Guvernare