Consiliul Economic şi Social (CES), organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului, a emis aviz nefavorabil la pachetul fiscal-bugetar pe care Executivul urmează să îşi asume răspunderea miercuri.
CES motivează că „măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare”. Avizul nefavorabil al CES poate fi accesat AICI.
„Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, or, acest dezechilibru trebuie ajustat.
Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că a avut un efect contrar, fiind foarte probabil că, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească.
Creşterea fiscalității stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru”, arată documentul CES.
De asemenea, „mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă, deziderat negat de punerea în aplicare a acestor măsuri începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv în termen de 3 luni, şi nu de 6 luni, astfel cum prevede Codul fiscal”.
Restricţiile referitoare la facilităţile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii sunt nejustificate, mai argumentează reprezentanţii CES.
„Guvernul nu ţine cont de trăsăturile specifice acestei categorii de agenţi economici, iar premisa de la care porneşte fundamentarea creşterii impozitului pe cifra de afaceri are la bază o ipotetică rată a profitului de 12,5% care s-ar realiza în medie în sectorul IMM-urilor”, mai arată sursa citată.
De asemenea, reprezentanţii CES explică faptul că unele măsuri fiscale sunt aplicabile microîntreprinderilor, iar „în contextul în care ţara noastră înregistrează o rată foarte mică de colectare a taxelor, statul trebuie să ia măsurile necesare pentru îmbunătăţirea modului de colectare, având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, aşa cum arată datele publicate de Eurostat”.
„În aceste condiţii, supraimpozitarea microîntreprinderilor va împovăra microîntreprinderile care plătesc şi nu le va afecta pe cele care practică evaziunea fiscală”.
Totodată impozitarea pe cifra de afaceri este o măsură care va avea efecte negative asupra economiei şi va influenţa negativ perspectivele de dezvoltare economică. „Pentru unele sectoare va fi o lovitură foarte grea (retail, energie, automotive), iar în cazul altora, va crea distorsiuni majore” şi „va scădea competitivitatea exporturilor şi se va transfera în preţ ca o TVA”.
În ceea ce priveşte tichetele de masă, Guvernul susţine că nu sunt generate pierderi în valoarea lor prin aplicarea CASS de 10%, întrucât prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului 69/2023, valoarea tichetelor va creşte de la 1 august 2023 la 35 lei, iar de la 1 ianuarie 2024 la 40 lei.
„În proiectul de lege nu se specifică obligativitatea acordării tichetelor la valoarea maximă de către angajator. Aşadar, pentru o mare parte din salariaţi, apare o pierdere evidentă pe segmentul tichete de masă”, conform sursei menţionate.
Ciolacu: România nu-şi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an
Guvernul s-a reunit azi în şedinţă pentru aprobarea acestui proiect. Asumarea răspunderii ar urma să aibă loc în această săptămână, miercuri.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat în deschiderea şedinţei de azi că Guvernul are forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali şi o bună parte dintre propunerile lor se regăsesc în acest proiect.
”Avem, astăzi, forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, dar şi cu administraţia locală. O bună parte dintre propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament!
Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-şi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB, nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii”, a spus premierul în deschiderea şedinţei.
Ciolacu: Nu se poate vorbi de austeritate când o măsură cheie este creşterea salariului minim cu 10%
El a dat asigurări că nu se poate vorbi de austeritate când o măsură cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei, iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, măresc salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei.
”Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este ca austeritate a fost când s-au tăiat în 2010 salarii şi pensii şi s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciţi şi s-a prăbuşit puterea de cumpărare. Acest guvern nu creşte însă TVA-ul general. Şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească.
Este adevărat, unii nu vor mai fi şefi la stat. Se vor desfiinţa mii de posturi de şefi, cu toată lista de consilieri, şoferi şi secretare. Nu am de gând să dau vreun pas înapoi. Este nevoie de reformă majoră şi sunt pregătit să mi-o asum fiindcă este singura şansă pentru a continua dezvoltarea României”, a afirmat Ciolacu.