Președintele Finlandei e în ultimele luni de mandat, aflându-se la conducerea republicii de 12 ani. În ianuarie 2024 urmează să aibă loc alegeri. Sauli Niinisto, 75 de ani, e considerat liderul politic în activitate cu cea mai mare expertiză legată de Rusia și Vladimir Putin.
Finlanda are o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia, iar în acest an, la 4 aprilie, a devenit membră NATO. Renunțarea la statutul de neutralitate a fost provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Sauli Niinisto s-a întâlnit frecvent cu Putin în ultimii ani și au vorbit adeseori la telefon, Helsinki-ul păstrând un important canal de comunicare cu Moscova, chiar dacă, după începerea războiului, contactele s-au rărit.
Președintele Finlandei susține că Ucraina are nevoie de ajutor economic, strategic și militar pentru a face față invaziei și a-și elibera țara.
În același timp, spune că liderii politici occidentali, aflați în poziții executive, trebuie să-și asume responsabilitatea pentru a nu escalada o confruntare care poate oricând să degenereze într-un război nuclear.
Lucrurile mici pot schimba evoluția conflictului
„Există o diferență între cei care sunt la conducerea statelor și au o responsabilitate față de ce se întâmplă în Ucraina și cei care observă situația din exterior. Și în Finlanda, la fel cum se întâmplă și în alte țări, auzim voci care spun că America ar trebui să facă așa sau altfel. Vreau să subliniez faptul că, dacă va exista o escaladare către o confruntare mai intensă, asta va însemna un război mondial, iar într-o situație de confruntare globală, riscul nuclear devine mult mai mare. Oamenii trebuie să înțeleagă poziția celor care au responsabilități”, a declarat Sauli Niinisto, președintele Finlandei, într-un interviu pentru New York Times.
Liderul țării nordice consideră că dronele rusești care se prăbușesc pe teritoriul României reprezintă un motiv de îngrijorare în cadrul alianței, dar și unul dintre scenariile care pot duce la escaladarea conflictului cu consecințe neprevăzute.
„…resturile a ceea ce par a fi drone rusești care au aterizat recent în România arată că suntem într-o situație foarte sensibilă. Lucrurile mici pot schimba foarte mult evoluția conflictului și, din păcate, mai degrabă în rău decât în bine. Ne aflăm în fața unui risc de apariție a unui război pe scară largă, urmat de un altul, enorm, în care să fie folosite armele nucleare”, a declarat Sauli Niinisto, în interviul citat.
Ce înseamnă ajutorul treptat pentru Ucraina
Președintele Finlandei, un politician liberal-conservator, a fost primul lider european cu care s-a consultat Joe Biden în momentul în care a avut convingerea că Rusia va invada Ucraina.
De atunci, cei doi au vorbit constant la telefon, iar Sauli Niinisto este unul dintre strategii politicii ajutorului „pas cu pas”, oferit Ucrainei, astfel încât, în niciun moment al confruntării, Vladimir Putin să nu ajungă în situația să aibă „justificări morale” pentru un atac disproporționat asupra Ucrainei.
E motivul pentru care Joe Biden ezită să transfere Kievului rachetele ATACMS, cu o rază de acțiune de 300 de kilometri.
De exemplu, o lovitură dată în adâncime de către ucraineni pe teritoriul Rusiei, cu un astfel de proiectil, ar putea lovi o țintă civilă, provocând sute de morți, validând în ochii rușilor și ai regimului criminal de la Kremlin discursul anti-occidental al lui Putin cum că NATO vrea să distrugă Rusia.
Un astfel de episod i-ar putea oferi acestuia justificarea de a lansa o rachetă nucleară tactică spre Ucraina, susținând că nu a avut altă soluție pentru „a-și apăra cetățenii”.
Vladimir Putin e un președinte urmărit de Tribunalul Internațional de la Haga pentru crime de război, dar în același timp are la dispoziție și un arsenal nuclear cu ajutorul căruia poate distruge întreaga civilizație umană.
Liderii statelor NATO trebuie să ajute Ucraina cât mai mult posibil, dar fără a provoca o criză mai mare - o cale extrem de dificil de urmat.
De aceea, ce s-a întâmplat în nordul Deltei, dar mai ales atitudinea iresponsabilă a autorităților din România a creat premisele unei situații critice prin care Rusia a escaladat conflictul.
Trezirea Europei la realitate
Dacă armata era pregătită și ar fi acționat de la început exact ca acum, dacă erau anunțate toate resturile de drone căzute pe teritoriul României, dacă erau trimise semnale clare către Rusia că acțiunile sunt monitorizate și dacă era întărită prezența militară în zonă, desfășurându-se acțiuni de protecție civilă, atunci Kremlinul ar fi știut că acolo nu e un sat fără câini și n-ar fi ajuns în situația de a pune în dificultate NATO.
Lipsa de reacție a României a fost interpretată de Rusia ca o lipsă de reacție a organizației Nord-Atlantice și, deci, ca o slăbiciune, oferind posibilitatea Rusiei să escaladeze prin nenumărate raiduri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Criza din Deltă poate fi folosită, acum, pentru a întări cu adevărat flancul estic al NATO, nu doar prin declarații politice, atât în România, cât și în Bulgaria, ambele țări aflându-se foarte aproape de ținte pe care le vizează Rusia în Ucraina.
Sauli Niinisto, președintele Finlandei, consideră că războiul va mai dura, iar deciziile luate de liderii europeni trebuie să fie raționale și nu emoționale.
Suferința și sacrificiul ucrainenilor sunt de înțeles, dar cel mai important lucru e ca Putin să fie înfrânt, iar țara vecină, eliberată, iar cele două nu se pot realiza prin declanșarea unei confruntări militare globale.
După Războiul Rece, a spus Niinisto, „noi, europenii, ne-am obișnuit să trăim o viață a cărei calitate care se îmbunătățește de la an la an”.
„Deceniu după deceniu, în Europa s-a consolidat sentimentul că e un pic demodat să vorbești despre forțe de apărare sau despre armată, deoarece conflictul militar nu mai este posibil într-o lume modernă. Acum există o uriașă trezire la realitate pe întregul continent. Din fericire, în Finlanda, poziția noastră a fost și a rămas total diferită”, a declarat Sauli Niinisto pentru cotidianul american.
Discuții la Casa Albă
Volodimir Zelenski va ajunge la Washington în această săptămână unde se va întâlni cu Joe Biden, președintele SUA.
Discuțiile dintre cei doi vor fi importante în contextul în care contraofensiva ucraineană e mai lentă și mai dificilă decât se aștepta, iar perioada propice operațiunilor militare de anvergură mai poate ține maximum 6 săptămâni. Începerea sezonului ploios va limita mult manevrele.
De asemenea, pe masa negocierilor dintre Biden și Zelenski vor fi ajutoarele militare pentru Ucraina, inclusiv mult așteptatele rachete ATACMS, care ar oferi posibilitatea forțelor Kievului să distrugă rutele de transport rusești de pe frontul de sud.
Cel mai probabil, în cazul în care va fi de acord să transfere aceste rachete, Casa Albă va cere garanții de la Kiev că ATACMS vor fi folosite numai pentru a lovi ținte rusești aflate pe teritoriul ucrainean, ocupat de ruși.
E o discuție dacă vor putea fi folosite și pentru lovirea unor ținte din Crimeea, considerându-se că pentru peninsulă e nevoie de o altă abordare politico-militară, fiind un teritoriu anexat înainte de marea invazie din februarie 2022.