A murit Constantin Bălăceanu Stolnici, sâmbătă dimineața. Academicianul împlinise pe 6 iulie 100 de ani. Anunțul a fost făcut pe Facebook de Universitatea Ecologică, unde Bălăceanu Stolnici încă preda.
”La 20 august a.c. a plecat dintre noi cu aceeași serenitate cu care și-a trăit întreaga viață de peste un veac, cu credință în Dumnezeu și încredere în știință, prof. dr. Constantin Bălăceanu Stolnici, membru de onoare al Academiei Române și președinte de onoare al senatului Universității Ecologice din București”, se arată în postarea Universității Ecologice din București.
Potrivit unui portet al lui Constantin Bălăceanu Stolnici realizat de RADOR, acesta a fost medic neurolog de profesie, pionier în domeniul neurociberneticii, profesor de neuropsihologie şi anatomie a sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Academiei de Ştiinţe Medicale din România.
Familia din care provine are o istorie fabuloasă, mulţi din înaintaşii săi fiind personaje importante, mai ales în politica vremii, care au influenţat puternic istoria României.
Constantin Bălăceanu-Stolnici este considerat și ultimul boier autentic, cel din urmă descendent al familiei Bălăcenilor, însă în cartea sa de vizită se regăsesc şi pasaje întunecate, rezultate din colaborarea sa intensă cu Securitatea. Este considerat unul dintre cei mai perfizi colaboratori ai Securității.
Constantin Bălăceanu Stolnici a fost colaborator al Securității, potrivit unei decizii din 2007 a CNSAS. Bălăceanu Stolnici a fost recrutat de Securitate în 1965 și a fost colaborator activ până la căderea regimului comunist. Numele lui de cod era ”Laurențiu” și pentru informațiile furnizate Securității a primit bani și alte avantaje.
Bălăceanu-Stolnici a fost informator al Securităţii începând cu anul 1974. Chiar dacă legătura sa cu Securitatea a fost făcută cunoscută după 1989, dosarele din arhivele CNSAS au scos la iveală că delaţiunile semnate de academician cu numele de cod „Laurenţiu” nu se refereau doar la pacienţii săi străini de la Spitalul „Elias”, ci şi la Regele Mihai, la legionari, la Ion Raţiu.
În decembrie 2007, poetul Mircea Dinescu, fost membru al CNSAS, a declarat că din documentele existente la CNSAS rezultă că Bălăceanu – Stolnici chiar s-a autopropus Securităţii pentru colaborare, acesta prezentând, într-o scrisoare, avantajele pe care le-ar putea aduce el ca turnător, cum ar trebui intensificate relaţiile cu străinătatea etc.
Bălăceanu – Stolnici a recunoscut că a semnat notele informative cu pseudonimul Laurenţiu, ca informator.
În ciuda deciziei și dovezilor, Academia Română nu l-a exclus pe Bălăceanu Stolnici, ba chiar a lansat recent un volum omagial numit „Constantin Bălăceanu-Stolnici la 100 de ani”.
Citește și comentariul Magdei Grădinaru, Ce au în comun BOR, PNL și Academia Română atunci când omagiază crima.