Românii se declară mai informați cu privire la inteligența artificială, mai deschiși față de beneficiile acesteia și mai puțin neliniștiți cu privire la dezavantajele utilizării ei, arată un sondaj Ipsos realizat în rândul cetățenilor din 31 de țări.
O constantă o reprezintă diviziunea dintre piețele emergente, în general entuziaste față de inteligența artificială, și țările cu venituri ridicate, care se tem de inteligența artificială.
Încrederea și entuziasmul față de IA tind, de asemenea, să fie mai mari în rândul generațiilor mai tinere, în special în rândul generației Z, precum și în rândul celor cu un venit sau un nivel de educație mai ridicat.
Înțelegerea inteligenței artificiale este încă în întârziere
În medie, în cele 31 de țări analizate, două treimi (67%) spun că înțeleg bine ce este inteligența artificială, dar numai jumătate (51%) spun că știu ce produse și servicii folosesc inteligența artificială.
Cunoștințele despre ce produse și servicii utilizează IA sunt mai mari în rândul adulților mai tineri, al bărbaților, al celor care au un loc de muncă, sunt mai educați și/sau mai înstăriți.
Într-un model tipic, familiaritatea cu produsele și serviciile care utilizează inteligența artificială variază de la peste 70% în Indonezia și Thailanda la doar 35% în Belgia, Noua Zeelandă și SUA.
Românii consideră că știu suficient de multe lucruri despre inteligența artificială. Astfel, România se situează pe locul 4, 77% dintre cetățeni fiind de părere că înțeleg ce este IA. În aceeași linie, 62% (cu 12 puncte procentuale peste media globală) consideră că știu ce tipuri de produse și servicii sunt făcute posibile de IA.
Sentimente amestecate și neliniște
În medie, în cele 31 de țări, doar aproximativ jumătate dintre respondenți sunt de acord că serviciile bazate pe inteligență artificială au mai multe beneficii decât dezavantaje (54%) și sunt încântați de acestea (tot 54%), ceea ce indică un grad ridicat de polarizare față de beneficiile, respectiv amenințările IA.
Cu toate acestea, aproximativ același număr (52%) sunt neliniștiți cu privire la produsele și serviciile care folosesc IA.
În România, 50% sunt neliniștiți de inteligența artificială, iar 62% se declară încântați de posibilitățile deschise de aceasta.
Neliniștea cu privire la IA este cea mai mare în toate țările predominant vorbitoare de limba engleză și cea mai scăzută în Japonia, Coreea de Sud și Europa de Est.
Diferențe geografice mari în ceea ce privește încrederea
Încrederea în inteligența artificială variază foarte mult în funcție de regiune, fiind în general mult mai mare pe piețele emergente și în rândul persoanelor sub 40 de ani decât în țările cu venituri ridicate și în rândul generațiilor X și Boomers.
Încrederea consumatorilor în faptul că firmele care utilizează inteligența artificială le vor proteja informațiile personale variază de la 72% în Thailanda la doar 32% în Franța, Japonia și Statele Unite. Procentul celor care au încredere că IA nu va discrimina grupuri de persoane arată diferențe și mai mari între țări.
Românii sunt și de această dată mai optimiști: 63% (față de 56% media globală) spun că au încredere în inteligența artificială că nu discriminează nici un grup de oameni. De asemenea, 62% (față de 52% la nivel global) au încredere în companiile care folosesc inteligența artificială la fel de mult ca și în alte companii. În sfârșit, 61% (față de 50% pe plan mondial) au încredere în companiile care folosesc inteligența artificială că le vor proteja datele cu caracter personal.
"Românii oscilează între ignoranță, pragmatism și, posibil, naivitate. NU am ales încă unde ne plasăm, într-un peisaj în care ne declarăm mai informați, mai optimiști și mai puțin amenințați de avansul inteligenței artificiale, într-un discurs aproape paralel cu cel al restului lumii occidentale și încă nu știm cu adevărat ce reprezintă IA și nu înțelegem toate implicațiile - pozitive sau negative - pe care le poate avea.
De la ceasurile inteligente la Internetul lucrurilor și până la utilizarea noilor platforme de Generative AI și modificarea radicală aşteptată pentru piața muncii, cât de pregătiți sunt românii să înţeleagă cât de mult riscă să li se transforme viitorul, inclusiv cel profesional?’, spune Alina Stepan, Country Manager Ipsos România.
Cum inteligența artificială a influențat viața în ultimii ani
La nivel global, doar jumătate (49%) spun că produsele și serviciile bazate pe inteligență artificială le-au schimbat semnificativ viața de zi cu zi în ultimii trei până la cinci ani.
În Coreea de Sud și în întreaga Asie de Sud-Est, numărul celor care au acest sentiment este cu aproximativ 35-40 de puncte procentuale mai mare decât în majoritatea țărilor din Europa de Nord-Vest și America de Nord. De asemenea, este, în medie, cu cel puțin 20% în rândul generației Z și al milenialilor decât în rândul generației Boomers.
Cu 54%, românii se situează doar puțin peste media globală în ce privește impactul perceput al inteligenței artificiale asupra vieții lor.
2 din 3 oameni se așteaptă ca în curând IA să le schimbe profund viața
În medie, 66% dintre respondenți sunt de acord că produsele și serviciile bazate pe inteligență artificială le vor schimba semnificativ viața de zi cu zi în următorii 3-5 ani, inclusiv majorități din toate țările (de la 82% în Coreea de Sud, 73% în România la 51% în Franța) și din toate grupurile demografice (dar mai ales în rândul celor mai înstăriți și al celor cu studii superioare).
Pe plan mondial, 57% dintre angajați se așteaptă ca IA să schimbe modul în care își desfășoară activitatea curentă și 36% se așteaptă ca aceasta să le înlocuiască locul de muncă actual.
Numărul de angajați care se așteaptă la fiecare tip de perturbare este cel mai ridicat în Asia de Sud-Est și cel mai scăzut în Europa de Nord (cu diferențe de până la 50 de puncte) și este, de asemenea, mult mai ridicat în rândul celor mai tineri și/sau al celor cu putere de decizie la locul de muncă. Aici, România se situează ușor sub media globală.
Nu toate schimbările sunt în bine
La nivel global, doar puțin peste jumătate dintre cei intervievaţi se așteaptă ca utilizarea sporită a inteligenței artificiale să le ofere mai mult timp pentru a face diverse lucruri (54%) sau să le îmbunătățească opțiunile de divertisment (51%).
Cel puţin o treime dintre respondenţi spun că IA le va îmbunătăți sănătatea, locul de muncă și economia țării lor, în timp ce 36% cred că IA va înrăutăți piața muncii mai degrabă decât să o îmbunătățească.
Din nou, optimismul cu privire la IA este mult mai mare în sudul global decât în țările cu venituri ridicate și în rândul adulților mai tineri și cu un nivel de educație ridicat, mai degrabă decât în rândul celor mai în vârstă sau care nu au studii superioare.
România se situează sub sau în jurul mediei globale pentru toate aceste posibile beneficii și posibilități de utilizare a inteligenței artificiale, ceea ce arată că nu există, cel puțin pentru moment, așteptări cu privire la o influență masivă a IA asupra aspectelor importante ale vieții private a oamenilor.
"ChatGPT a ajuns la primul milion de utilizatori în numai cinci zile, comparativ cu 3 ani și jumătate pentru Netflix, 10 luni pentru Facebook și șase săptămâni pentru Instagram. Din ce in ce mai multe persoane și companii au început să-i exploreze posibilitățile de utilizare. Lansarea Google Bard, precum și instrumentele de generare a imaginilor, cum ar fi Dall-E, Midjourney și Craiyon, vor face, cel mai probabil, ca avansul și atracția față de AI să fie exponențial mai mari.
Să nu uităm însă de sfatul dat de domnul Weasley fiicei sale, Ginny, în „Harry Potter și Camera Secretelor”: „Nu te încrede niciodată în nimic care poate gândi de la sine, dacă nu poți vedea unde își ține creierul”, mai precizează Alina Stepan, citând o analiză recentă Ipsos cu privire la impactul Generative AI.
Despre studiu
Studiul Ipsos a fost realizat în 31 de țări, în perioada 26 mai - 9 iunie 2023, în rândul a 22.816 adulți cu vârste cuprinse între 16-74 de ani.
Eșantionul fiecărei țări este format din 500-1.000 de persoane, respectiv 500 în România şi 2.200 în India.
Datele sunt ponderate astfel încât compoziția eșantionului fiecărei piețe să reflecte cât mai bine profilul demografic al populației adulte conform celor mai recente date de recensământ.
Sondajul are o marjă de eroare de +/- 3,5 puncte procentuale pentru un eșantion de 1.000 de persoane și de +/- 5,0 puncte procentuale pentru un eșantion de 500 de persoane.
Despre Ipsos
Grupul internaţional de origine franceză Ipsos reprezintă una dintre cele mai mari companii în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris şi este prezent în 90 de ţări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cu peste 1.000 de angajaţi. În 2021, Ipsos România, agenția de cercetare full-service, a aniversat 20 de ani de prezență pe piața locală. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi https://www.ipsos.com/ro-ro