În timp ce criza coronavirusului afectează puternic numeroase alte țări industrializate, economia germană pare să se fi adaptat relativ repede la pandemia actuală. Explicațiile sunt multiple.
Prăbuşirea economiei germane este o certitudine. Dar, spre deosebire de Franța, Italia sau Spania, unde UE preconizează o scădere de peste 10 procente a economiei pentru 2020, în Germania deficitul se va menţine sub această marjă.
După pierderile substanțiale înregistrate în primăvară pe fondul măsurilor anti-pandemie, lucrurile se ameliorează simțitor. Economia germană s-a ”redresat într-o oarecare măsură” în iulie și august, explică Albert Braakmann, economist la Oficiul Federal de Statistică.
Tendința, spun experții, ar trebui să continue, deoarece indicatorii economici, cum ar fi comenzile industriale, datele privind deplasarea camioanelor și climatul de afaceri, ”indică o recuperare suplimentară”, confirmă Braakmann.
Produsul Intern Brut (PIB) german s-a prăbușit cu 9,7 la sută în al doilea trimestru ca urmare a restricțiilor impuse de Guvern. Cu toate acestea, specialiștii preconizează o creștere economică în a doua jumătate a anului, așa încât diminuarea PIB-ului pe 2020 să fie de "numai" 5,8 procente, conform estimărilor executivului de la Berlin.
Ar fi putut fi mult mai rău
Fără îndoială că este cel mai puternic declin de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Însă ar fi putut fi mult mai rău.
Punctul de referință este anul crizei financiare mondiale 2009, când economia germană s-a prăbușit cu 5,7 la sută.
OCDE, organizația celor mai importante țări industriale și emergente cu sediul la Paris, este chiar mai optimistă și ia în calcul o scădere de doar 5,4 la sută a PIB-ului german, după ce în iunie prognoza era de 6,6 la sută.
Sună rău, dar când ne uităm la recesiunea economică preconizată în Franța (-9,5 la sută), Italia (-10,5), zona euro (-7,9), Marea Britanie (-10,1) și Japonia (-5,8) – ceea ce se întâmplă în Germania este realmente încurajator. Doar SUA se descurcă mai bine în prognoza actuală a OCDE, cu un minus de 3,8 la sută. Iar în China, țara de origine a pandemiei, se preconizează chiar o creștere economică de 1,8 procente în 2020.
”În primăvară, prăbușirea a fost mai puțin severă decât se aștepta inițial, ia recuperarea în vară a fost destul de puternică”, spune Nicola Brandt de la biroul OCDE din Berlin, explicând ce se întâmplă în mediul economic din Germania.
Germania, mai puțin dependentă de turism
”Perspectivele de afaceri ale companiilor sunt surprinzător de bune, iar comenzile primite cresc din nou. În plus, numărul infecțiilor este mai mic decât în alte părți”, spune Brandt.
Drept urmare, măsurile de combatere a coronavirusului nu au fost atât de puternice.
”Aceasta înseamnă că incertitudinea economică nu este la fel de mare ca în alte țări”, arată Brandt. ”În plus, Germania este mai puțin dependentă de turism decât Franța, Italia și Spania”.
Încrederea oamenilor, unul din secretele economiei germane
Cu toate acestea, economistul-șef al OCDE, Laurence Boone, subliniază că mai este un drum lung de parcurs până la depăşirea pandemiei: ”Sfârșitul pandemiei nu se arată la orizont, dar clasa politică poate face multe pentru a oferi încredere”, este convins Boone.
Pentru Friedrich Heinemann de la Centrul pentru Cercetări Economice Europene (ZEW) din Mannheim, încrederea oamenilor în managementul de criză al Guvernului și companiilor este o altă explicație pentru robustețea economiei germane.
”În Germania a existat o dinamică generală bună: performanța Guvernului în faza de criză a întărit încrederea populației în Executiv. Această încredere sporită favorizează respectarea de către populaţie a normelor igienice, ceea ce explică dinamica scăzută de până acum a celui de-al doilea val de infectare în Germania”
Friedrich Heinemann de la Centrul pentru Cercetări Economice Europene (ZEW) din Mannheim
Spre deosebire de Franța, decidenții politici germani au pus un accent mai mare pe autodisciplina oamenilor.
”Macron a reacționat într-o manieră marțială, a impus măsuri drastice. Încrederea în Guvern s-a erodat și în consecință dorința de a urma apelurile politice privind respectarea măsurilor anti-pandemie este scăzută”, spune expertul ZEW.
Principiul ”zero datorii” a fost extrem de util în criza covid
Un avantaj cheie al Germaniei este acela că a întâmpinat criza cu un buget sănătos. Mult hulitul ”zero negru” (principiu potrivit căruia bugetul trebuie să fie unul chibzuit și care exclude contractarea de noi datorii) din ultimii ani este poate cel mai important motiv pentru care Germania poate trece acum atât de bine prin criză.
”Gestionarea rațională și bazată pe știință a Guvernului, laolaltă cu o administrație publică funcțională și un federalism cu actori activi la nivel local”, s-au dovedit a fi o binecuvântare, spune Heinemann.
Desigur, toate aceste lucruri costă bani. Sumele sunt enorme. Însă, în ciuda pachetului de stimulente economice valorând 130 de miliarde de euro și a altor programe destinate contracarării pandemiei, Germania are încă un buget relativ solid, cu o datorie estimată la aproximativ 80 la sută din PIB.
Franța și Spania vor fi îndatorate cu peste 110% din PIB până la sfârșitul anului 2020. Iar Italia, a cărei economie a fost aruncată înapoi la nivelul de la sfârșitul anilor '90, după ani de stagnare, va avea datorii de peste 150 la sută din PIB până la finele anului 2020.
Cu alte cuvinte, italienii ar trebui să lucreze un an și jumătate – fără a avea cheltuieli - doar pentru a-și reduce datoriile, ceea ce este utopic.
Germania a învățat să trăiască pe timp de pandemie
Însă cât este de justificat optimismul din statisticile economice germane? La urma urmei, părți ale industriei germane și multe companii orientate către export au înregistrat și în 2019 o scădere economică.
Friedrich Heinemann crede că această perspectivă luminoasă reprezintă un pariu pe un vaccin disponibil cât mai curând. ”Există o mare probabilitate ca într-un an să trăim într-o lume în care, datorită vaccinării, coronavirusul să nu mai sperie și să nu mai amenințe economia”, spune specialistul.
În plus, adaugă el, în Germania oamenii au învățat treptat să trăiască, să muncească, să producă și să consume în timp de pandemie.
”Prosperitatea economică generată de masiva ocupare a forței de muncă în ultimii zece ani stabilizează acum cererea, inclusiv pentru bunurile industriale”, mai spune Friedrich Heinemann.
Thomas Kohlmann