Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat marţi, la Ora Guvernului, în plenul Camerei Deputaţilor, că păcatul pe care e pregătit să și-l asume e că nu a predat România evazioniștilor, contestând suma din spațiul public privind gaura de la bugetul statului.
„Nu mă aşteptam la o judecată din partea unui fost fost ministru care a dus România, împreună cu guvernul din care a făcut parte, la un deficit mai mare decât cel pe care l-am obţinut eu anul trecut şi se spune că cresc deficitele”, a spus Câciu, ca răspuns la criticile deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Finanţelor.
Adrian Câciu a arătat că „România a fost băgată cu bună intenţie, într-o procedură de deficit, de o guvernare de dreapta care s-a cerut în procedură de deficit excesiv şi există documente în acest sens, deşi Europa suspendase această clauză, procedură care ne-a dus la un deficit de 9,4% în 2020, de 6,7%, iar în 2022 am redus din nou deficitul la 5,7% din PIB.
„Astea sunt fapte” a mai spus ministrul Finanţelor, arătând că în 2023 şi-au propus o reducere la 4,4% din PIB.
„Vorbiţi de minciună. Retorica aceasta este o retorică pur şi simplu politicianistă, pentru că bugetul s-a votat de către acest Parlament”, a spus Câciu.
Ministrul a spus că „a nu prinde veniturile din evaziunea fiscală (..) este echivalentul predării României pe mâna evazioniştilor. Dacă asta este ce mi se impută mie sau Guvernului, că nu am predat România evazioniştilor, sunt de acord să îmi asum acest păcat”.
Ministrul a mai spus că şi anul trecut au trebuit să ia măsuri pentru ajustarea cheltuielilor bugetare, pentru că şi anul trecut, deşi deficitul era mai mic, aveau o mai slabă încasare a veniturilor. „Domnul Năsui este expert în macroeconomie şi ar putea să aibă multe explicaţii, dar bineînţeles, e politician de opoziţie şi îi respect acest drept”, a arătat el, precizând că economia nu evoluează întotdeauna liniar.
„Gaura la bugetul de stat nu e în niciun caz de 20 de miliarde de lei. Încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat”, a mai spus ministrul de Finanţe.
Adrian Câciu a mai spus: „Dacă România are arierate recuperabile de încasat de 25 de miliarde şi o evaziune fiscală estimată la 12%, nu credeţi că este bine să întărim colectarea? Eu zic ca da şi trebuie să luptăm pentru asta. Dar până unele lucruri de acest gen se întâmplă e bine ca şi statul să ia măsuri de consolidare bugetară pe partea cheltuielilor şi să dea Dumnezeu ca la rectificare veniturile să fie pe măsura estimatului şi atunci poate găsim ca supliment un pachet de măsuri pentru populaţie”.
„Vă asigur că ceea ce face Guvernul în momentul de faţă este un gest de responsabilitate. Toţi cetăţenii ne cer ca statul să fie mai slab, mai suplu. Nu cred că este greu să facem acest efort împreună şi să reducem din cheltuielile bugetare”, a arătat ministrul în plen.
Câciu: Nu va fi vorba de o rectificare bugetară, vrem să facem economii la bugetul de stat de 20 miliarde lei
Ministrul de Finanţe Adrian Câciu a declarat că măsurile avute în vedere de coaliţie pentru a reduce cheltuielile nu sunt o rectificare bugetară, ci o ordonanţă care să includă măsuri fiscal-bugetare cu scopul de a avea o economie la bugetul de stat de 20 miliarde lei.
El a reiterat faptul că nu este vorba de o „gaură la buget”, ci bugetul general consolidat al statului are o valoare de cheltuieli de 608 miliarde, adică acest 20 miliarde lei reprezintă 3,3%.
„Nu există o gaură la buget. În primul rând, avem o încetinire pe încasările de la veniturile pe primul trimestru, în jur de 4,7 miliarde lei, faţă de estimat. Acum este şi o dinamică dintr-o anumită perspectivă a încasărilor la buget. Sunt foarte multe încasări care îţi vin în primul semestru mai spre sfârşit, în sensul în care impozitul pe profit se încasează în iunie, avem declaraţia unică pe impozitul pe venit.
Adică sunt lucruri care se reglează, dar aşa cum am făcut şi anul trecut, pentru a putea să nu avem o mărire a deficitului, un avans al deficitului de aşa natură încât să nu comporte ajustări prea târziu, am luat o decizie în coaliţie, noi facem analiză trimestrială, iar decizia domnului prim-ministru şi decizia liderilor a fost să facem o ajustare pe cheltuieli. Acea ajustare, şi aici poate apare confuzia, este în valoare de circa 20 miliarde lei pe total buget consolidat al statului.
Acum trebuie văzută şi din altă perspectivă – bugetul general consolidat al statului are o valoare de cheltuieli de 608 miliarde, deci acest 20 miliarde lei până la urmă e un 3,3%. Cred că şi statul poate pe anumite măsuri pe cheltuielile care nu sunt esenţiale să facă această ajustare. De altfel, domnul prim-ministru a transmis tuturor colegilor ca până mâine să transmită o serie de propuneri de soluţii privind ajustarea unor cheltuieli la care se poate renunţa. Aşteptăm să vedem cu ce se vine. Evident că se face o analiză şi un plan de acţiune, o ordonanţă de măsuri fiscal-bugetare”, a mai spus Câciu.
Chestionat de ce o reducere de 6%, ministrul Câciu a răspuns: „Propunerile pe care le vom trimite sunt la colegii mei în analiză în acest moment în Minister şi le vom trimite până mâine, aşa cum ne-a cerut domnul premier”.
„La final vom avea, vedeţi dumneavoastră, să nu facem confuzia între rectificare bugetară şi un plan de măsuri fiscal-bugetare. Nu va fi vorba de o rectificare bugetară la acest moment şi ceea ce noi intenţionăm este o ordonanţă de măsuri fiscal-bugetare care să conducă la realizarea unor economii la bugetul consolidat de stat de 20 miliarde lei”, a completat Câciu.
Chestionat dacă în această ordonanţă cu măsuri fiscal-bugetare ar putea fi inclusă şi propunerea liderului PSD Marcel Ciolacu de interzicere a cumulului pensie specială şi salariu la stat, ministrul Finanţelor a replicat: „Toate soluţiile sunt pe masă”.
„Măsurile vor fi fiscal-bugetare. Când spui – vrem reducere de la ministere, ne aşteptăm ca şi cum ar fi o rectificare. Nu va fi vorba de o rectificare, va fi vorba de măsuri care să ducă la scăderea unor cheltuieli”, a completat Adrian Câciu.
El a subliniat din nou faptul că nu vor fi tăieri de salarii concedieri şi nici nu se va umbla la investiţii, proiectele din fonduri europene şi PNRR, în vederea reducerii cheltuielilor la buget.