Într-un an de război, economia Rusiei a suportat valuri de sancțiuni și a ajuns la o izolare fără precedent pe plan mondial. Cu toate acestea, Moscova rezistă și primește un ajutor important din partea puterii vecine, China.
Beijingul a trimis, miercuri, la Kremlin un diplomat de top, consilierul de stat Wang Yi, pentru o întrevedere cu Vladimir Putin. Iar președintele Chinei, Xi Jinping, și Putin ar putea organiza în mai un summit la Moscova, scrie The Wall Street Journal. Sunt doar două indicii recente ale relației strânse dintre cele două țări, China continuând să asigure Rusiei „oxigenul” vital pentru a-și susține efortul de război și a face față sancțiunilor.
CNN trece în revistă trei moduri în care China, cel mai mare cumpărător de bunuri din lume și o putere financiară și tehnologică, ajută economia Rusiei, și, astfel, pe Putin să continue războiul.
Beijingul cumpără energie
Sancțiunile occidentale împotriva Moscovei includ embargoul asupra vânzărilor și plafonarea prețurilor țițeiului, interzicerea în sistemul de tranzacții bancare SWIFT și înghețarea activelor băncii centrale depozitate în străinătate.
Aceste măsuri ar fi trebuit să zgâlțâie zdravăn capacitatea Rusiei de a finanța războiul din Ucraina, dar n-au avut impactul scontat. Economia rusă a alunecat spre recesiune în 2022, contractându-se cu 4,5%, potrivit celei mai recente estimări a Băncii Mondiale. Totuși, guvernul rus a anunțat că încasările au crescut, pe fondul creșterii prețurilor energiei și al reorientării exporturilor Rusiei către alți clienți, precum China și India.
Schimburile comerciale dintre China și Rusia au atins un nivel record în 2022, 190 de miliarde de dolari, o creștere de 30%, potrivit datelor vamale chineze, iar tranzacțiile din sectorul energetic au crescut considerabil după începerea războiului. Cifrele demonstrează acest lucru:
- China a cumpărat din Rusia, între martie și decembrie, țiței în valoare de 50,6 miliarde de dolari, cu 45% mai mult decât în același interval din 2021.
- Importurile de cărbune au crescut cu 54%, la 10 miliarde de dolari.
- Achizițiile de gaze naturale, inclusiv gaze naturale lichefiate, au explodat, ajungând la 9,6 miliarde de dolari, cu 155% mai mult.
E un salt avantajos pentru ambele părți: Rusia are nevoie disperată să-și vândă marfa prețioasă, iar China caută energie ieftină pentru uriașa sa industrie de producție.
Susținerea pe care Beijingul o oferă economiei ruse se bazează pe interese pragmatice. Acest parteneriat al Rusiei s-a născut din disperare, consideră Keith Krach, fostul subsecretar de stat pentru creștere economică, energie și mediu al Statelor Unite. În opinia sa, Putin „caută ajutor oriunde îl poate găsi, iar Xi Jinping abia așteaptă să exploateze disperarea lui Putin".
„China a susținut economic războiul Rusiei, în sensul că a crescut tranzacțiile cu Rusia, ceea ce a slăbit eforturile Occidentului de a paraliza mașinăria militară a Moscovei", spune Neil Thomas, analist pentru China și Nord-Estul Asiei la grupul de analiză Eurasia.
"Xi Jinping vrea să aprofundeze relația Chinei cu o Rusie tot mai izolată", arată el, adăugând că statutul de paria al Moscovei îi permite Beijingului să exercite o presiune mai mare asupra Rusiei pentru a obține energie ieftină, tehnologie militară avansată și sprijin diplomatic în interesele sale.
Cele două părți intenționează să-și extindă parteneriatul cu o colaborare între gigantul energetic Gazprom și compania națională petrolieră din China pentru a furniza Beijingului mai multe gaze naturale în următorii 25 de ani.
China înlocuiește livrările occidentale
Pe lângă energie, Rusia a cheltuit miliarde de dolari cumpărând echipamente, electronice, metal, vehicule, nave și avioane de luptă din China, potrivit unui raport din luna mai al Congresului SUA.
Rusia trebuie să găsească înlocuitori pentru produsele pe care le lua de pe piețele vestice, precum mașini și aparatură electronică. „Iar aici China, cu potențialul său industrial nu poate fi concurată de niciun alt mare producător", punctează Anna Kireeva, profesor asociat la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova.
Producătorii auto chinezi, între care Geely, Chery și Havel, și-au mărit cota de piață de la 10% la 38% după ieșirea de pe piața rusă a constructorilor auto occidentali, arată datele recente ale firmei ruse de analiză Autostat. Potrivit prognozelor, această creștere va continua în acest an.
În sectorul produselor electronice, mărcile chinezești dețineau în jur de 40% din piața telefoanelor mobile la sfârșitul anului 2021. Un an mai târziu, acestea au ajuns la o cotă de 95%, conform companiei de cercetare a pieței Counterpoint.
Beijingul oferă o alternativă la dolarul american
După ce băncile rusești au fost scoase din sistemul SWIFT, Moscova a renunțat la tranzacțiile în dolari și s-a orientat spre cele în moneda chineză, yuan, facilitând astfel schimburile comerciale cu China. Băncile din Rusia au făcut mai multe tranzacții în yuani și pentru a reduce expunerea la riscurile create de sancțiuni.
Tranzacțiile în yuani au ajuns la 48% din piața valutelor din Rusia în noiembrie 2022, de la sub 1% în ianuarie anul trecut, potrivit presei ruse care l-a citat pe șeful Bursei de la Moscova. Iar în iulie Rusia a devenit al treilea centru mondial de tranzacționare a yuanului, după Hong Kong și Marea Britanie, arată datele din sistemul SWIFT. De atunci, a rămas între primele șase piețe pe care se tranzacționează moneda chineză, deși înaintea războiului din Ucraina nu era nici între primele 15.
Ministrul rus de finanțe a spus că rezervele în yuani s-au dublat la 60% din fondul suveran al țării, după ce o mare parte a activelor din străinătate au fost înghețate prin sancțiunile occidentale, potrivit Reuters.
„Vom vedea în continuare o 'dedolarizare' a comerțului exterior al Rusiei în general și o creștere a tranzacțiilor în monedele naționale ale tuturor statelor care sunt prietene sau neutre față de Moscova", anticipează Kireeva.
Având rezerve în yuani mai mari, Moscova va putea să folosească moneda chineză pentru stabilizarea rublei și a pieței sale financiare. Rubla s-a prăbușit în 2022, pierzând peste 40% din valoare în raport cu euro și dolarul, iar principalul index bursier al Moscovei a scăzut cu peste o treime. Luna trecută, ministerul de finanțe a anunțat că va relua intervențiile valutare prin vânzarea de yuani și cumpărarea de ruble.
În pofida acestor schimburi avantajoase dintre Rusia și China, relația dintre cele două puteri nu este lipsită de neînțelegeri, se menționează în analiza citată. De exemplu, UnionPay, sistemul de plăți din China, nu mai acceptă carduri emise de băncile din Rusia de teama sancțiunilor internaționale, potrivit ziarului rus Kommersant.
"Companiile mari din China se tem de sancțiunile secundare și sunt prudente în tranzacțiile cu entitățile rusești aflate sub sancțiuni sau cu piața rusă în general", arată Kireeva.
T.D.