Administraţia Biden începe să-şi flexibilizeze poziţia avută până acum în războiul din Ucraina şi ia în considerare argumentul Kievului că are nevoie de arme mai puternice pentru a lovi peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 şi unde se află aproximativ 70.000 de soldaţi ruşi şi mai multe baze militare importante ale Moscovei.
Statele Unite au susţinut tot timpul că peninsula Crimeea – anexată ilegal de Moscova în 2014 – este parte a Ucrainei, relatează The New York Times.
Cu toate acestea, administraţia Biden a menţinut o linie intransigentă de la invazia rusă din februarie 2022, refuzând să furnizeze Kievului armele de care ar avea nevoie pentru a ţinti peninsula Crimeea, pe care Rusia o foloseşte ca bază pentru a lansa lovituri devastatoare. Acum, această linie dură a administraţiei americane începe să se înmoaie.
După luni de discuţii cu oficialii ucraineni, administraţia Biden începe în cele din urmă să admită că Kievul ar avea nevoie de puterea necesară pentru a lovi acest „sanctuar" rusesc, chiar dacă o astfel de mişcare ar creşte riscul de escaladare, au declarat mai mulţi oficiali americani citaţi sub protecţia anonimatului de cotidianul newyorkez.
Flexibilizarea poziţiei s-a produs pe măsură ce administraţia Biden a început să fie convinsă că dacă armata ucraineană arată Moscovei că îi poate ameninţa controlul asupra Crimeii, asta ar consolida poziţia Kievului în orice negocieri viitoare.
În plus, temerile că Kremlinul ar putea riposta folosind o armă nucleară tactică s-au diminuat, au declarat oficialii şi experţii americani, deşi aceştia au avertizat că riscul rămâne totuşi valabil.
Noua atitudine cu privire la Crimeea arată cât de departe au ajuns oficialii administraţiei Biden faţă de începutul războiului, când erau reticenţi chiar şi în a recunoaşte public faptul că Statele Unite furnizau rachete antiaeriene Stinger pentru trupele ucrainene, punctează The New York Times.
Acum, scrie cotidianul, administraţia Biden ia în considerare ceea ce ar fi una dintre cele mai îndrăzneţe mişcări ale sale de până acum, ajutând Ucraina să atace peninsula pe care preşedintele Vladimir Putin o consideră parte integrantă a încercării sale de a restabili gloria de altădată a Rusiei.
O punte terestră cheie
Oficialii americani discută cu omologii lor ucraineni despre utilizarea armelor furnizate de americani, de la sisteme de rachete HIMARS la vehicule de luptă Bradley, pentru a viza, eventual, cu ajutorul lor, reobţinerea controlului asupra punţii terestre ce funcţionează ca rută de aprovizionare critică pentru trupele ruse şi care leagă Crimeea de Rusia prin oraşele Melitopol şi Mariupol, ocupate în prezent de ruşi.
Cu toate acestea, preşedintele Biden nu este încă pregătit să ofere Ucrainei sistemele de rachete cu rază lungă de acţiune de care Kievul ar avea nevoie pentru a ataca instalaţiile ruseşti din peninsulă.
Oficialii ucraineni au insistat mult timp asupra faptului că peninsula Crimeea este o ţintă importantă pentru atacurile lor şi că presiunea militară continuă asupra bazelor ruseşti de acolo ar fi o parte semnificativă a strategiei lor.
În Crimeea se află flota rusă a Mării Negre, există o importantă bază aeriană, posturi de comandă şi centre logistice care sprijină operaţiunile ruseşti din sudul Ucrainei şi de aceea, peninsula reprezintă un punct de interes major în planurile de luptă ale Kievului.
Principalul motiv pentru care forţele ruseşti au reuşit să cucerească teren în sudul Ucrainei anul trecut a fost că au avut sprijin dinspre Crimeea, a recunoscut un oficial american.