Preşedintele american Joe Biden a afirmat luni, la Tokyo, că ar fi dispus să folosească forţa pentru a apăra Taiwanul, o declaraţie survenită într-o serie de comentarii critice la adresa Chinei, însă un oficial al Casei Albe a precizat că remarca nu reprezintă o schimbare în politica Statelor Unite faţă de insula autoguvernată.
Afirmaţia lui Biden, făcută în prima sa vizită în Japonia de la preluarea mandatului şi în prezenţa premierului nipon Fumio Kishida, a părut să fie o distanţare de politica actuală a Statelor Unite de aşa-numită ambiguitate strategică faţă de chestiunea unei eventuale implicări într-un conflict militar legat de Taiwan, notează Reuters.
China consideră insula democratic autoguvernată drept teritoriu al său, parte a unei singure Chine, şi spune că acesta este subiectul cel mai sensibil şi mai important în relaţiile sale cu SUA.
Întrebat de un reporter dacă SUA vor apăra Taiwanul dacă acesta ar fi atacat, Biden a răspuns: Da.
„Acesta este angajamentul pe care noi l-am luat. Suntem de acord cu o politică a unei singure Chine. Ne-am angajat la ea (…) Însă ideea că (Taiwanul) poate fi luat prin forţă nu este, pur şi simplu, nu este potrivită”, a adăugat preşedintele american, în conferinţa de presă, menţionând totuşi că nu se aşteaptă ca un astfel de eveniment să se întâmple sau să existe o tentativă în acest sens.
În urma comentariului lui Biden, un oficial al Casei Albe a precizat că nu există nicio schimbare în politica faţă de Taiwan.
Potrivit Reuters, consilierii pentru securitate naţională ai preşedintelui s-au foit pe scaune şi au înclinat capetele în timp ce îl urmăreau cu atenţie pe Biden răspunzând la întrebarea despre Taiwan. Unii dintre ei au privit în jos când preşedintele a emis ceea ce a părut a fi un angajament lipsit de ambiguitate faţă de apărarea Taiwanului.
Biden a făcut un comentariu similar despre apărarea Taiwanului şi în octombrie trecut. Imediat după aceea, un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că preşedintele nu anunţa nicio modificare în politica Statelor Unite, iar un analist s-a referit la declaraţia lui Biden ca la o gafă.
Luni, preşedintele american a făcut afirmaţii dure despre atitudinea tot mai asertivă a Chinei în regiune, spunând de asemenea că speră că preşedintele rus Vladimir Putin va plăti un preţ pentru invadarea Ucrainei, parţial pentru a arăta Chinei cu ce s-ar confrunta dacă ar invada Taiwanul.
Replica Chinei a venit imediat
Într-o replică foarte rapidă, China i-a cerut preşedintelui american să nu-i ''subestimeze'' ''determinarea fermă'' de a-şi ''apăra suveranitatea'', transmite AFP.
''Nimeni nu trebuie să subestimeze determinarea fermă, tăria voinţei şi capacitatea puternică a poporului chinez de a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială'', a declarat în faţa presei Wang Wenbin, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.
''Cerem imediat Statelor Unite (...) să evite să trimită semnale greşite forţelor de independenţă'' din Taiwan, a adăugat el.
În schimb, Ministerul de Externe de la Taipei a transmis că salută şi mulţumeşte preşedintelui Biden şi guvernului american pentru reafirmarea sprijinului lor faţă de Taiwan. Guvernul de la Taipei va continua să întărească apărarea şi să aprofundeze cooperarea cu ţări ca SUA şi Japonia în acest scop, a adăugat ministerul, potrivit agenţiei Reuters.
Japonia vrea să devină mai defensivă
În ce-l priveşte, prim-ministrul japonez Kishida a subliniat disponibilitatea ţării sale de a adopta o postură defensivă mai puternică, precizând că Japonia va examina diferite opţiuni de a-şi întări capacităţile de apărare, inclusiv cea de retorsiune, semnalând o schimbare potenţială în politica de apărare. Aceasta va include o creştere considerabilă a bugetului de apărare, a indicat el.
"O Japonie puternică, o alianţă SUA-Japonia puternică este o forţă a binelui în regiune", a spus Biden, în conferinţa de presă care a urmat discuţiilor.
La rândul său, Kishida a afirmat că a primit sprijinul lui Biden pentru ca Japonia să devină membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, în contextul apelurilor tot mai numeroase vizând reformarea acestui organ, în care China şi Rusia sunt membri permanenţi.
