Uniunea Salvaţi România a depus, vineri, la Curtea Constituţională, sesizarea privind legea bugetului pentru 2022, așa cum anunțase încă de la dezbaterea din Parlament.
„E un buget al clientelismului și iresponsabilității. Sunt în acest buget porcării de nedescris pentru ce înseamnă democrația într-un stat european. Este de neacceptat ca românii din localități cu primari USR să nu se regăsească în acest buget, iar PPUSL să primească bani printr-o șmecherie a PNL și PSD, pentru că sunt clienții lor politici
E un buget construit ca o pradă de război. Dacă ne uităm la ultimele 2 zile de dezbateri, amendamentele extremiștilor de la AUR au fost acceptate, dar niciun amendament al USR nu a fost acceptat (...). Vom ataca acest buget la CCR pentru că discriminează românii”, a declarat Dan Barna joi, după vot.
CCR a anunțat că va dezbate sesizarea pe buget depusă de USR pe 29 decembrie.
Argumentele USR
USR sesizează neconstituţionalitatea art. 6 alin. (2): “În anul 2022, pentru municipiul Bucureşti, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul municipiului Bucureşti, se repartizează prin decizie a directorului Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti, astfel: a) o cotă de 50% pentru bugetul local al municipiului Bucureşti; b) 1.500 lei/locuitor/an, pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; c) diferenţa se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti direct proporţional cu impozitul pe venit estimat a se realiza pe raza fiecărui sector.”
Prin eludarea mecanismelor şi algoritmului de distribuire instituite prin art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006, alocarea pentru Municipiul Bucureşti a sumei de 1.500 lei/locuitor/an (sumă care a crescut arbitrar de la 1.350 lei/locuitor/an, cu mai mult de 11% faţă de prevederea similară din Legea bugetului de stat pe anul 2021) pentru bugetele locale, nediferenţiat pentru fiecare sector în parte, încalcă grav drepturile celui mai întins sector al Capitalei – Sectorul 1, spun cei de la USR.
De asemenea, potrivit USR, ”legea bugetului de stat pe anul 2022 este neconstituţională în ansamblul său, fiind încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României, de unde rezultă principiul legalităţii, precum şi dispoziţiile art. 32 din Constituţia României privind dreptul fundamental la învăţătură, deoarece în cuprinsul acesteia nu au fost prevăzute sumele necesare pentru asigurarea transportului elevilor”.
Formaţiunea mai arată, în document, că în cuprinsul Legii bugetului de stat pe anul 2022 nu au fost cuprinse fondurile la care se referă articolul 56, rezultănd că dispoziţiile art. 56 sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 4 lit. b) şi art. 5 alin. (3) care stabilesc destinaţia sumelor destinate autorităţilor locale.
Mai mult, dispoziţiile art. 56 se referă exclusiv la transportul local, nefiind prevăzute nici fonduri şi nici dispoziţii referitoare la transportul judeţean al elevilor. În lipsa fondurilor de la bugetul de stat, până în prezent consiliile judeţene au refuzat efectiv să aplice prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, chiar şi în contextul în care au fost pronunţate hotărări executorii/definitive împotriva autorităţilor judeţene.
Astfel, prin necuprinderea sumelor de bani pentru transportul local şi judeţean al elevilor, se aduce atingere drepturilor fundamentale prevăzute de art. 32 din Constituţia României, republicată, iar prin modul de redactare al Legii bugetului de stat se aduce atingere principiului legalităţii, fiind astfel încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată.
USR mai arată că, întrucât a fost inclusă în legea bugetului de stat o modificare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care nu putea fi adoptată în şedinţă comună a celor două Camere, ci doar în procedura reglementată de art. 75 din Constituţie, se solicită onoratei Curţi să constate neconstituţionalitatea art. 54 din proiectul de lege ce face obiectul prezentei sesizări.
Trei amendamente adoptate în plen
Bugetul a trecut doar cu câteva amendamente, care privesc posibilitatea prelungirii compensării facturilor și plafonarea prețurilor la energie și gaze până la finalul anului viitor, alocarea mai multor fonduri pentru cultele religioase și subvenționarea de partide.
Astfel, aplicarea legislației de compensare a facturilor și de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, preconizată inițial pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, ar putea fi prelungită până la finalul anului viitor, în condițiile în care prețurile de pe piețele angro de profil nu dau semne de temperare, ci dimpotrivă.
"Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2022, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se pot aloca Ministerului Energiei, prin hotărâre a Guvernului, sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru finanțarea compensării consumului de energie electrică și gaze naturale, potrivit Legii nr.259 din 29 octombrie 2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022 (…)", prevede un amendament admis, care îi are drept autori pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, și comisiile de buget din cele două camere ale Parlamentului, transmite Profit.ro.
Un alt amendament adoptat de plen prevede suplimentarea cu 160 milioane lei a fondurilor din bugetul pentru 2022 pentru susținerea cultelor.
Astfel, sumele totale destinate pentru sprijinirea cultelor vor depăși anul viitor un miliard de lei, având în vedere că Guvernul Ciucă prevăzuse deja o sumă de peste 885,3 milioane lei, mai mare cu 2,3% comparativ cu 2021.
De asemenea, printr-un alt amendament obţine bani de la stat partidul edilului Popescu Piedone de la Sectorul 5.
Astfel, în 2022, se permite prin derogare de la prevederile legii de finanțare a activității partidelor politice, trei sferturi din banii alocați pentru subvenții să ajungă la partidele politice care aveau cel puțin un deputat sau senator afiliat unui grup parlamentar la finalul primei sesiuni parlamentare a anului 2021.
Conform formei actuale a legii, doar partidele care au participat la ultimele alegeri parlamentare și au trecut pragul electoral sau au obținut 50 de mandate de consilier județean sau general la alegerile locale au dreptul să primească subvenții potrivit numărului de voturi obținute.
Acest amendament servește exclusiv Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), cei patru inițiatori ai amendamentului fiind membri afiliați grupului PSD din Camera Deputaților.
Asta în condiţiile în care PPUSL a obținut aproximativ 1% din voturi la alegerile parlamentare din 2020.
De altfel, amendamentul îl are ca autor și pe fiul acestuia, deputatul PSD Vlad-Piedone Popescu.
Un buget echilibrat?
Miercuri, premierul Nicolae Ciucă spunea că bugetul pe 2022 este unul „echilibrat, responsabil și realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanțare și să consolideze economia pe termen mediu și lung, valorificând resursele financiare oferite de Uniunea Europeană”.
Optimismul premierului n-a fost împărtășit de toată lumea. Spre exemplu, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că - în forma actuală, adică fără un sprijin de aproape un miliard de lei pentru București - bugetul de stat nu va permite Primăriei Generale să presteze serviciile publice pe care le are în gestiune.