Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a recunoscut joi că i-a cerut omologului său rus Vladimir Putin să-l ajute la supravegherea frontierelor Belarusului cu UE, în apropierea cărora Moscova a trimis bombardiere strategice în contextul valului migrator orchestrat de liderul de la Minsk drept represalii pentru sancţiunile europene.
”Da, sunt bombardiere capabile să transporte arme nucleare. Dar nu avem altă soluţie. Trebuie să vedem ce fac ei dincolo de frontierele noastre”, a spus Lukaşenko în timpul unei şedinţe a guvernului de la Minsk, relatează agenţia EFE. ”Au trimis bombardiere strategice escortate de avioanele noastre de vânătoare. Trebuie să monitorizăm permanent situaţia la graniţă”, a motivat el, citat de Agerpres.
Preşedintele belarus a precizat că aceste avioane vor survola frontierele ţării sale cu Polonia, Ucraina şi cu statele baltice. ''Este ceea ce am convenit cu ruşii. Cu noi nu merg glumele. Situaţia acolo este serioasă'', a mai spus Lukaşenko.
Ministerul Apărării rus a publicat joi imagini cu zborul efectuat de o pereche de două bombardiere Tu-160, care au parcurs peste trei mii de kilometri într-o misiune ce a durat 4 ore şi 36 de minute, precizând că această patrulă aeriană nu este îndreptată ''împotriva ţărilor terţe''.
Miercuri, alte două bombardiere ruseşti, de tipul Tu-22M3, au survolat teritoriul belarus, după care guvernul de la Minsk a anunţat că astfel de patrule aeriene vor fi de acum înainte regulate, ''în faţa situaţiei create atât în aer cât şi la sol''.
Rusia, care săptămâna aceasta a prelungit cu 25 de ani prezenţa trupelor sale în Belarus, sprijină Minskul în confruntarea cu Polonia şi cu UE creată de valul de migranţi ilegali orchestrat de Lukaşenko drept represalii pentru sancţiunile ce i-au fost impuse de către UE în urma reprimării opoziţiei belaruse.
Preşedintele belarus a cerut joi Ministerului Apărării, KGB-ului şi trupelor de grăniceri să asigure ''controlul asupra mişcărilor de trupe ale NATO şi ale Poloniei'' despre care el afirmă că sunt observate în apropierea graniţei ţării sale. ''Se vede că acolo sunt deja 15.000 de militari, tancuri, vehicule blindate, elicoptere care zboară împreună cu avioane. Au fost desfăşurate la graniţă şi, în plus, fără a aviza pe nimeni deşi sunt obligaţi să o facă'', a susţinut Lukaşenko.
El a menţionat de asemenea că ţara sa trebuie să dispună de ''planuri de contraatac astfel încât să nu ni se creeze un mic război la frontieră şi să nu fim pregătiţi pentru el''. În faţa unor iminente noi sancţiuni europene, Lukaşenko a ameninţat şi cu sistarea fluxului de gaze ruseşti destinate UE care tranzitează Belarusul, precum şi a transporturilor comerciale.
Țările baltice se tem că începe războiul. Lukașenko, acuzat de terorism de stat
Între timp, Lituania, Letonia şi Estonia au avertizat, joi, asupra riscurilor unui conflict militar din cauza tensiunilor dintre Uniunea Europeană şi Belarus, iar Ucraina a mobilizat efective militare suplimentare la frontieră, informează agenţia Reuters.
Lituania, Letonia şi Estonia atrag atenţia, într-un comunicat comun, că Belarusul exercită ameninţări grave pentru securitatea Europei prin facilitarea tranzitului imigranţilor ca reacţie la sancţiunile Uniunii Europene, o acţiune pe care o cataloghează drept "atac hibrid".
"Acest lucru amplifică posibilitatea provocărilor şi incidentelor grave care pot degenera şi pot intra în sfera militară", afirmă miniştrii Apărării din Lituania, Letonia şi Estonia, potrivit Mediafax.
În contextul crizei, Ucraina a lansat exerciţii militare şi a trimis încă 8.500 de militari şi agenţi de poliţie la frontiera cu Belarus.
Ambasadorii ţărilor UE au stabilit, miercuri, că acţiunile regimului de la Minsk, acuzat că facilitează tranzitul imigranţilor clandestini spre frontierele Uniunii Europene, pot fi considerate o formă de "atac hibrid", conform unor diplomaţi de la Bruxelles.
Administraţia Aleksandr Lukaşenko respinge acuzaţiile, afirmând că de fapt Belarusul este victima unui "atac hibrid".
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a acuzat regimul din Belarus, condus de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, de practicarea "terorismului de stat" prin transferul a mii de imigranţi clandestini la frontierele Uniunii Europene.
"Este clar că în acest caz ne confruntăm cu o manifestare a terorismului de stat", a declarat Mateusz Morawiecki, într-o conferinţă de presă organizată alături de Charles Michel, preşedintele Consiliului European. "Este vorba de o răzbunare discretă" a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko din cauza susţinerii acordate de Polonia opoziţiei belaruse, a subliniat Mateusz Morawiecki.
Anterior, Mateusz Morawiecki a acuzat că operaţiunile regimului din Belarus de facilitare a tranzitului imigranţilor sunt coordonate de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. "Liderul Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, este executorul celui mai recent asalt, dar acest asalt are un susţinător care poate fi găsit la Moscova, iar acel susţinător este preşedintele Putin", a declarat Mateusz Morawiecki.
Cancelarul în funcţie al Germaniei, Angela Merkel, l-a sunat, miercuri pe Vladimir Putin, şi l-a rugat să intervină "pentru a exercita influenţă asupra regimului de la Minsk" în criza imigranţilor, conform site-ul Tagesschau.de.
Uniunea Europeană şi Polonia au exprimat temeri că serviciile secrete din Belarus ar putea provoca un incident militar în zona de frontieră, unde sunt mii de imigranţi extracomunitari.
Alianţa Nord-Atlantică a exprimat preocupare privind afluxul de imigranţi de la frontiera Belarusului cu Polonia şi a cerut Administraţiei de la Minsk să respecte legislaţia internaţională, denunţând utilizarea tacticilor "hibride" în conflictul cu Uniunea Europeană. Liderii de la Bruxelles acuză regimul Aleksandr Lukaşenko de facilitarea tranzitului imigranţilor clandestini spre spaţiul comunitar ca ripostă la sancţiunile impuse de Uniunea Europeană din cauza acţiunilor de reprimare împotriva opoziţiei belaruse.