Bucureștiul are farmecul său, chiar dacă pandemia ne-a împiedicat să îl mai vedem ca altădată. Și, pentru ca noi să ne amintim de ce iubim Bucureștiul, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București – a dat startul unui concurs de idei de ”înfrumusețare culturală” și promite că în 2022 viața noastră va fi mai plăcută în Capitală.
Practic, se caută idei care să ne trezească nostalgii dintre cele mai frumoase legate de București.
”Și nu e vorba doar de istoria scrisă în cărți, ci de un istoric al nostru personal cu spațiul, poate de drumul către școală, de cofetăria unde am avut prima întâlnire, de strada pe care am învățat să ne dăm pe bicicletă, de parcul în care ne jucam când eram mici, de stația de tramvai de aproape de casă, de magazinul de cartier”, explică Mihaela Păun, directorul ARCUB pentru SpotMedia.ro.
Programul poartă numele București RE:imaginat și pune la dispoziția artiștilor 186.500 lei, pentru 35 de idei de activare culturală. Fiecare idee de proiect selectată va primi o bursă în valoare de 5.000 lei.
”ARCUB, care a împlinit anul acesta 25 de ani de activitate, a realizat de-a lungul acestor ani proiecte de mai mari sau mai mici dimensiuni din toate domeniile artistice, a fost și este una din instituțiile culturale strategice la nivelul orașului”, povestește Mihaela Păun.
De fapt, ei sunt cei care au organizat Festivalul Internațional de Teatru de Stradă B-FIT in the street, Festivalul Internațional al Luminii Spotlight, Festivalul de Jazz, Piața Festivalului “George Enescu”, Bucharest Music Film Festival, Revelioanele Bucureștiului din Piața Constituției sau Piața George Enescu care au adunat zeci de mii de oameni.
ARCUB a fost și inițiatorul demersului de participare la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, context în care a dezvoltat și prima strategie culturală a orașului.
Anual, începând din 2014, ARCUB organizează sesiuni de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale pentru sectorul creativ din București prin care sprijină constant și consistent dezvoltarea de proiecte pentru comunitate, proiecte născute din nevoile orașului și organizate în mare parte de sectorul organizațiilor non-guvernamentale, dar și de instituții publice, spune Mihaela Păun.
Anul acesta este în desfășurare o astfel de sesiune de finanțare care a fost de mare ajutor pentru organizațiile culturale care au avut de suferit în această perioadă de pandemie: București RE:imaginat
Ce v-ați propus, prin acest proiect?
Este un apel pentru idei de proiecte culturale prin care ne-am propus, în primul rând, să sprijinim comunitatea artistică, adică artiștii persoane fizice sau grupurile de artiști, dar mai mult decât atât ne dorim să punem în legătură această comunitate cu administrația publică și cu alți potențiali parteneri sau sponsori.
Și, de ce nu, în legătură și unii cu alții și pe toți aceștia cu orașul în care cu toții locuim.
Ideea acestui proiect constă tocmai în reconectarea oamenilor cu orașul în care trăiesc, o reconectare afectivă am numit-o noi, dar nu numai afectivă, ci și civică, socială, o dorință de a fi parte – alături de ceilalți – din comunitate și de a face lucruri bune pentru oraș.
Care sunt cele mai arzătoare nevoi ale Bucureștiului, din punctul de vedere al locuitorilor Capitalei, la care v-ați propus să găsiți soluții prin această primă ediție?
Nevoile Bucureștiului sunt multe, dar noi nu putem răspunde decât la o mică parte din ele, în special acea parte care se referă la folosirea spațiului public și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor prin cultură.
Acest lucru înseamnă, pe de o parte, o încercare de recuperare a spațiului public și de re-utilizare a lui de către oameni – mai ales după o perioadă de izolare/distanțare atât de îndelungată și pe de altă parte, o dorință a noastră – pe care sperăm să le-o transmitem și celor care aplică – de a îmbunătăți modul în care trăim și în care privim spațiul, cartierul, zona în care locuim, populând-le cu evenimente artistice sau cu inițiative care să ne facă zilele și viața un pic mai bune și mai plăcute.
Ce v-a inspirat, de fapt, să creați acest proiect?
Inspirația a venit din demersurile pe care le-am realizat în 2015-2016 în timpul candidaturii pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, atunci când am dezvoltat, alături de consultanții străini pe care i-am avut în acest proces, o serie de proiecte participative, deschise oamenilor.
Este un model pe care toate țările europene îl folosesc, în diferite forme, un model de implicare a cetățenilor în viața “cetății”, de lucru împreună cu comunitatea creativă sau cu simplii cetățeni – pentru binele orașului.
Cred că la nivelul Bucureștiului și probabil și la nivelul celorlalte orașele din țară este mare nevoie de astfel de proiecte, de stimulare a implicării în viața orașului și de lucru împreună. Apelul lansat de noi este un început în acest sens, care sperăm că va prinde rădăcini.
Ați primit deja propuneri? Ne puteți vorbi despre vreo idee cu mari șanse de a obține finanțare?
Am primit deja o serie de propuneri, dar suntem mai degrabă în etapa în care oamenii pun întrebări, cer informații suplimentare, vor să înțeleagă cum funcționează, cum va fi dezvoltată ideea lor mai departe, tocmai pentru că este un proces totuși nou.
Așteptăm în general idei care să pună în legătură oamenii cu orașul, idei care să îi invite pe oameni să descopere sau să redescopere locuri din București și idei care să îi facă pe locuitori dacă nu să iubească Bucureștiului, cel puțin să fie mulțumiți că locuiesc în acest oraș, care are totuși foarte multe de oferit și are fără îndoială doza lui de farmec.
Cum vă imaginați că s-ar putea face, spre exemplu, reconectarea afectivă a locuitorilor Bucureștiului la orașul în care trăiesc?
Cred că un oraș este format în primul rând din oamenii care îl locuiesc, deci poate un prim pas ar fi să creăm mai multe ocazii de a ne întâlni sau reîntâlni în spațiul public, de a ne cunoaște vecinii și de împrieteni sau re-împrieteni cu ei.
Un al doilea pas ar putea fi să cunoaștem sau să ne reamintim istoria locurilor prin care trecem sau a spațiilor, zonelor, cartierelor în care locuim.
Și nu e vorba doar de istoria scrisă în cărți, ci de un istoric al nostru personal cu spațiul, poate de drumul către școală, de cofetăria unde am avut prima întâlnire, de strada pe care am învățat să ne dăm pe bicicletă, de parcul în care ne jucam când eram mici, de stația de tramvai de aproape de casă, de magazinul de cartier etc.
Ne dezvoltăm de-a lungul timpului o serie de legături emoționale cu orașul, de legături invizibile, pe care nu le simțim decât poate atunci când plecăm o perioadă mai lungă de timp și simțim că ne lipsește ceva.
Cred că, pe undeva, cu toții iubim acest oraș, dar poate am uitat de ce. Bursele de idei sunt o bună ocazie de a ne aminti aceste lucruri.
Aveți exemplu de proiecte aplicate în alte țări, care - poate prin digitalizare - au avut un impact în acest sens?
Există la nivel internațional o serie de exemple de aplicații mobile care invită la redescoperirea orașului, care îi ajută pe utilizatori să își creeze propriul traseu personalizat prin oraș în funcție de interesele lor (artă & cultură, tehnologie, natură etc.).
La noi, un exemplu foarte apropiat de această idee este unul dintre proiectele finanțate în sesiunea de anul acesta, Harta Colecționarului de Amintiri, un proiect realizat de unteatru, care își propune să creeze o hartă afectivă a orașului, care să includă povești spuse de oamenii care-l locuiesc (povești de dragoste, povești vesele sau triste, frânturi din relația oamenilor cu orașul) – preluate și transformate de artiștii unteatru într-o serie de materiale video, audio sau ilustrate.
După selectarea ideilor, următorul pas va fi incubatorul de idei. Ce presupune asta?
Cele 35 de idei selectate până pe 27 noiembrie vor intra în lunile ianuarie-februarie în etapa de incubator, care constă într-o serie de întâlniri în cadrul cărora aceste idei vor deveni proiecte, adică vor fi dezvoltate, vom defini obiectivele, pașii de implementare, bugetul și vor primi o formă de prezentare atractivă.
Incubatorul este practic drumul de la idee la proiect.
Dar târgul de idei?
Târgul de idei este a treia etapă care încheie acest proces și care presupune o prezentare publică, o expoziție a proiectelor dezvoltate în faza de incubator, astfel încât acestea să devină interesante pentru potențiali finanțatori.
O parte dintre aceste idei vor fi preluate chiar de ARCUB, dar ideea nu este de a le implementa pe toate, ci de a le lansa pe scena culturală din București și de a le acompania pentru a identifica cea mai potrivită sursă de finanțare.
Noi creăm legăturile, dar proiectele pot avea o viață independentă de noi.
Cum va arăta Bucureștiul în 2022, după ce se vor pune în practică ideile selectate în cadrul proiectului? Ce așteptări aveți?
Sperăm să avem mai multe spații și locuri prietenoase, locuri în care oamenilor le face plăcere să trăiască și în general sperăm să îi îndemnăm pe oameni să își privească orașul și cu alți ochi, să vadă și lucrurile bune care există.
Și să fie, poate, mai puțin înverșunați unii față de alții, să se întâlnească mai des în fața blocului sau în zone din cartiere pentru a participa la activități împreună sau chiar să contribuie ei înșiși pentru a transforma un spațiu într-unul deschis oamenilor.
Credem că este nevoie de astfel de inițiative și avem încredere că legăturile create în cadrul acestui proiect, între oameni, administrație publică și parteneri din zona privată – și aici țin să îi amintesc pe partenerii proiectului, organizații de referință pentru zona culturală, de urbanism, de antreprenoriat cultural și nu numai: Fundația The Institute, DC Communication, Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecţilor din România, Nod Makerspace, Zeppelin, Attila Kim Architects și Insula 42 și desigur Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București – să constituie baza pe care să crească tot mai multe proiecte de acest tip în următorii ani și să stimuleze inițiative de colaborare similare la nivelul orașului. În beneficiul nostru, al tuturor.