Curtea de Apel Bacău a anulat hotărârea CNCD prin care deputatul USRPLUS Iulian Bulai a fost amendat cu 5.000 de lei pentru o postare controversată din ziua de Crăciun (2019) în care afirma că Iisus provine „dintr-o familie foarte ciudată”, însă decizia nu este definitivă, pentru că în urmă cu două săptămâni CNCD a făcut recurs.
Afirmațiile lui Iulian Bulai, conform cărora Iisus are „o mamă surogat şi un tată care acceptă paternitatea fără să fi contribuit la ea”, au stârnit numeroase reacții pe rețeaua socială, care nu s-au stins nici când deputatul a explicat că mesajul său a fost formulat cu trimitere la faptul că în România avem peste 50.000 de copii în grija statului, iar mai mult de 3.000 sunt daţi anual spre adopţie.
Conform Agerpres, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost sesizat de David Ciucur, iar colegiul CNCD a decis să îl amendeze pe Iulian Bulai cu 5.000 de lei.
"Folosirea elementelor religioase, pe care se bazează credinţa creştin - ortodoxă, folosirea unor analogii, trimiteri, comparaţii cu 'mamă surogat', 'mama adolescentă', 'fără ca părinţii lui să fi făcut dragoste', 'dintr-o familie foarte ciudată' , 'tată care acceptă paternitatea fără să fi contribuit' duc în derizoriu preceptele, dogmele religiei. Pe aceste elemente se fundamentează credinţa creştinilor, reprezentând miracolul naşterii Mântuitorului. Textul aduce atingere demnităţii umane a creştinilor prin crearea unei atmosfere ostile, degradante şi umilitoare la adresa acestora. Statutul său de parlamentar implică o mai mare răspundere în exercitarea libertăţii de exprimare", se arată în motivarea CNCD, citată de Agerpres.
Ulterior, Iulian Bulai s-a adresat instanței, iar în iunie 2021 instanța i-a dat dreptate, anulând Hotărârea nr. 106 din 27.01.2021 a CNCD. Decizia Curții de Apel Bacău nu este însă una definitivă, pentru că în data de 9 august CNCD a făcut recurs.
În motivarea deciziei Curții de Apel Bacău din data 25 iunie judecătorii arată, printre altele, următoarele:
”(…) Analiza opiniilor exprimate de reclamant presupune și stabilirea efectelor acestora, printre care și cele stabilite de pârât - incitarea la ură pe criterii religioase sau lezarea demnității pe fond religios al credincioșilor creștini.
Avându-se în vedere întreg textul postat de reclamant, nu există niciun temei a considera că a instigat la ură sau că a fost un discurs politic; de asemenea, nu s-a produs un act de îngrădire a libertății religioase a vreunei persoane pentru ca statul, prin instituțiile sale și legislația existentă să restrângă, la rândul său, libera exprimare.
Demnitatea umană face parte din drepturile fundamentale confirmate prin Constituția României, cât și Curtea de Justiție.
Totodată trebuie avut în vedere că prin art. 30 din Constituția României, cât și prin hotărârile Curții Europene de Justiție, s-a statuat că un aspect esențial al unei societăți democratice este și libertatea exprimării și toleranța; în acest sens, prin opinia separată au fost menționate exemple din jurisprudența Curții Europene de Justiție.
Anumite idei, critici sau satira cu privire la religia sau credința unei persoane sau grup de persoane creează o stare de nemulțumire, dar ceea ce este esențial este PRINCIPIUL PROPORȚIONALITĂȚII între natura și gravitatea celor afirmate și dreptul la libera exprimare.
Așa cum s-a menționat, sunt analizate în sensul celor mai sus menționate și pronunțate hotărâri civile exemplificate și în studiul Protecția dreptului de libertate, religie și credință, și în Decizia CCR nr. 62/18.01.2007 (…)”.