Kremlinul a transmis la sfârşitul săptămânii trecute, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că apelurile care se aud de mai multe zile la canalele televiziunii de stat ruse ca Rusia ”să ocupe noi teritorii ale Ucrainei” sau care cheamă la ”lichidarea statalităţii ucrainene” nu reprezintă poziţia oficială a Moscovei, relatează agenţia de presă ucraineană Unian.
Spiritele s-au inflamat în rândul naţionaliştilor ruşi după apariţia la 12 iulie pe site-ul oficial al Kremlinlui – kremlin.ru – a unui articol semnat de preşedintele rus Vladimir Putin, ”Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor”.
„…Republicile fondatoare ale Uniunii (URSS), după ce ele însele au anulat Tratatul din 1922, trebuie să revină la graniţele în care au intrat în componenţa Uniunii. Restul achiziţiilor teritoriale ulterioare constituie obiect de discuţie, de negocieri, întrucât baza a fost anulată. Cu alte cuvinte, plecaţi cu ceea ce aţi venit!”, scrie Putin în articolul său publicat în limbile rusă şi ucraineană.
În general, întregul articol reprezintă o expunere a unei viziuni neoimperialiste ruse asupra istoriei Europei de Est, de la Rusia veche până în zilele noastre. În acest text, Putin pune sub semnul întrebării integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, afirmând că partea rusă ”nu va permite niciodată teritoriilor noastre istorice şi persoanelor apropiate nouă care locuiesc acolo să fie utilizate împotriva Rusiei”, potrivit agenţiei de presă oficiale ucrainene Ukrinform.
În acest context, corespondentul Unian la Moscova l-a întrebat vineri pe purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus dacă Kremlinul împărtăşeşte reacţia posturilor televiziunilor federale de stat după ”articolul ucrainean” al lui Vladimir Putin despre necesitatea de a ”captura noi teritorii ale Ucrainei sau chiar de a lichida Ucraina ca stat”, motivând aceasta ”prin graniţele din 1922 la momentul creării URSS” şi dacă Kremlinul este pregătit în acest caz să înceapă negocierile pentru a returna Taganrogul Ucrainei. Taganrog este un oraş-port la Marea Azov, care în prezent face parte din regiunea rusă Rostov pe Don.
Dmitri Peskov a răspuns: „În articolul său, (Vladimir) Putin a evocat în general acele mine cu reacţie întârziată, care au fost puse la baza URSS, despre principii juridice, etc”. Şeful statului rus critică îndeosebi în articolul său prevederea din Declaraţia din 1922 privind crearea URSS potrivit căreia fiecare republică sovietică poate să se alăture sau să părăsească Uniunea după cum doreşte.
„În ceea ce priveşte discuţiile în jurul articolului, acestea au loc într-adevăr într-un mod foarte intens, articolul fiind unul de rezonanţă şi atrage într-adevăr atenţia diverşilor experţi care exprimă puncte de vedere diferite. Ştiţi că nimeni nu pune la îndoială oficial integritatea teritorială a Ucrainei şi declaraţii oficiale cu privire la aceasta nu au fost şi nu există”, a afirmat Peskov.
La insistenţa reporterului Unian despre cum ar trebui să perceapă Kievul declaraţiile deputaţilor Dumei de Stat din partea Rusiei Unite, partidul pro-prezidenţial, Dmitri Peskov a răspuns: „Desigur, acesta este cel mai mare partid politic rus, acolo sunt exprimate diferite opinii – chiar aşa este”. Or, declaraţiile multora dintre parlamentarii Rusiei Unite sunt cele mai revendicative, potrivit analiştilor ucraineni.
”Ucraina nu ar trebui să se teamă de pretenţii teritoriale din partea Rusiei pe fondul acestor declaraţii”, a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în timp ce observatori independenţi de la Moscova susţin că prin articolul său preşedintele rus a deschis „cutia Pandorei”.
Ar trebui sau nu să înrgijoreze articolul lui Putin
În articolul său, Putin susţine că autorităţile ucrainene au decis să întemeieze independenţa Ucrainei prin ”negarea trecutului său”. Preşedintele rus acuză Kievul de ”asimilare forţată” a ruşilor, iar Occidentul de crearea unui proiect ”anti-Rusia” cu scopul de a rupe relaţiile dintre Ucraina şi Federaţia Rusă.
În opinia şefului statului rus, Ucraina de astăzi este ”rodul epocii sovietice”, avertizând Kievul că ”adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă numai în parteneriat cu Rusia”.
Deşi o parte a comentatorilor ruşi afirmă că articolul lui Putin nici nu ar trebui luat în seamă, fiind o expunere a tezelor din manualele sovietice de istorie, alţii, precum redactorul şef al postului de radio Eho Moskvî, Aleksei Venediktov, de profesie istoric, susţin contrariul. Textul, potrivit lor, reprezintă o ”fundamentare a esenţei (neo)imperiale a Rusiei actuale”, conţinând ”revendicări teritoriale şi pretenţii teritoriale”.
În opinia lui Venediktov, acesta este un articol-program, mai ales că a doua zi după apariţia sa, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a dispus ca textul să fie inclus pe lista subiectelor obligatorii pentru pregătirea militar-politică a soldaţilor ruşi ”datorită numărului mare de reacţii în cercurile militare”.
A-l trece cu vederea nu ar fi înţelept, a declarat Venediktov în cadrul unei emisiuni sâmbătă la Eho Moskvî, subliniind că Putin transmite de fapt un avertisment nu atât Ucrainei, cât mai ales Washingtonului că aderarea Ucrainei la NATO este o ”linie roşie” de netrecut.
Este un avertisment de genul celui transmis de Putin preşedintelui George W.Bush la summitul NATO de la Bucureşti în 2008, când Ucrainei şi Georgiei nu le-au fost acordate Planul de acţiune în vederea aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Putin i-a spus atunci lui Bush jr.: ”Înţelegi, George, Ucraina nici măcar stat nu este, iar dacă va încerca să adere la NATO, Ucraina va înceta să mai existe”.
În opinia lui Venediktov, prin acest articol se fundamentează politica actuala şi viitoare a Federaţiei Ruse faţă de Ucraina şi Belarus.
Politologul rus Andrei Piontkovski, care trăieşte în SUA, a declarat că populaţiei ruse i s-a transmis de la cel mai înalt nivel că ruşii şi ucrainenii sunt un singur popor. Adevărat, Vladimir Putin a uitat să-i întrebe şi pe ucraineni dacă ei se consideră un singur popor cu ruşii, adaugă el.
Mai mult, articolul reliefează o idee mai veche a lui Putin privind împărţirea lumii în zone de responsabilitate între marile puteri, la fel ca după cel de-Al Doilea Război Mondial.
În acest context, conform media ruse Rusia revendică spaţiul ex-sovietic, exceptând ţările baltice, care au intrat deja în UE şi NATO.