Un raport realizat de ActiveWatch și CeRe arată că administrația Capitalei s-a transparentizat foarte puțin în ultimele 6 luni, de când a ajuns Nicușor Dan primar, iar puterea în Consiliul General a fost preluată de USR PLUS și PNL.
După o monitorizare de jumătate de an, ActiveWatch și CeRe subliniază că, ”în ceea ce privește transparența, organizațiile semnatare atrag atenția că rata de dezbatere publică a proiectelor cu caracter normativ este inacceptabil de mică”.
Raportul adaugă că: ”În continuare nu există reflexul de a publica, în dezbatere publică, proiectele care sunt, conform definiției, proiecte ce trebuie să fie afișate și supuse procesului dezbaterii publice, conform legii.
Am observat însă și îmbunătățiri în procesul de aplicare a normelor legale minime de participare publică (cum ar fi posibilitatea de a lua cuvântul în cadrul ședințelor de Consiliu General)” (ceea ce nu se putea face în mandatul Gabrielei Firea și al majorității PSD- ALDE, în perioada 2016 – 2020).
Printre aceste îmbunătățiri (față de mandatul Gabrielei Firea) se numără:
- publicarea proiectului de buget propus pentru anul 2021 în format prelucrabil (anterior se publica un PDF needitabil care trebuia printat pentru a fi studiat)
- publicarea pe pagina dedicată ordinii de zi a proiectelor propuse pentru ordinea de zi suplimentară (la solicitarea unor consilieri generali – n.red.)
- publicarea datelor de contact pentru toți consilierii generali
Așadar, în ciuda promisiunilor de transparență totală pe care le-a făcut Nicușor Dan în campania electorală, puține proiecte de hotărâre și dispoziții de primar au fost puse în dezbatare publică.
Mai exact, din analiza ActiveWatch și CeRe reiese că:
- din 73 de proiecte de hotărâre cu caracter normativ, doar 6 au fost supuse dezbaterii publice, adică aproximativ 8,21%;
- din 466 de dispoziții de primar, doar 23 sunt publice pe site-ul Primăriei Municipiului București, adică aproximativ 5%;
- transparența și implicarea cetățenilor în elaborarea proiectului de buget pe anul 2021 au fost un eșec major. PMB a refuzat organizarea unei dezbateri publice, iar forma finală a proiectului de buget a fost modificată radical față de cea publicată spre consultare, prin citirea unor amendamente extensive de către chiar primarul general în ședința de vot a bugetului;
- nu există calendar, ordine de zi sau procese verbale publicate pentru ședințele comisiilor de specialitate ale Consiliului General;
- nu există un program de audiențe pentru consilierii generali și nici o procedură publicată a modalității prin care cetățenii se pot înscrie la audiențe (sunt publicate date de contact generale, ale PMB, fără afișarea unui orar sau a unui loc pentru audiențe);
- regulamentul de Organizare și Funcționare a CGMB nu a fost pus în acord cu decizia instanței care anulează articolul referitor la procedura (abuzivă) pe care cetățenii trebuie să o urmeze pentru a putea lua cuvântul în cadrul Ședințelor CGMB (chiar dacă, în practică, unor cetățeni le-a fost permis să ia cuvântul în cadrul ședințelor CGMB).
În aceste condiții, ActiveWatch și CeRe recomandă:
- publicarea în procedură de dezbatere publică a tuturor proiectelor de acte normative propuse spre vot către Consiliul General;
- revizuirea practicilor interne de clasificare a actelor administrative ca fiind individuale sau normative, conform deciziei definitive a Curții de apel București, secția Contencios Administrativ, în dosarul nr. 3169/3/2020;
- modificarea regulamentului de organizare și funcționare a CGMB pentru a restabili procedura prin care cetățenii pot lua cuvântul în cadrul ședințelor CGMB;
- comunicarea pe pagina de socializare Facebook a Primăriei Municipiului București a informațiilor cu privire la proiectele supuse dezbaterii publice, anunțurile cu privire la organizarea ședinței de Consiliu General, organizarea dezbaterilor publice;
- ca PMB să răspundă, în temeiul Legii 52/2003, în scris recomandărilor făcute de cetățeni, justificând inclusiv eventualul refuz de a accepta unele recomandări;
- publicarea în format prelucrabil automat a tuturor documentelor de interes public (posibilitatea de a folosi funcția „căutare” în documente);
- marcarea vizibil, pe prima pagină a site-ului, a secțiunilor – Dezbatere publică și Ordine de zi;
- publicarea proceselor verbale și a votului ședințelor comisiilor tehnice ale Consiliului General;
- formularea documentelor de fundamentare ale proiectelor aflate pe ordinea de zi într-un limbaj accesibil și cu scopul explicit de a justifica oportunitatea și/sau necesitatea proiectelor;
- să fie alocat un minimum de 30 de minute pentru intervenţiile cetăţenilor la începutul şedinţei, după realizarea prezenţei consilierilor, pentru subiectele care nu sunt direct legate de un punct de pe agenda zilei;
- publicarea programului de audiențe și a unei minime proceduri de înscriere la audiențe.
Pentru mai multe detalii, puteți citi integral raportul realizat de ActiveWatch și CeRe:
Per total, un lucru e clar: Pașii în direcția transparentizării administrației Bucureștiului sunt încă timizi. Și mai e mult până când cetățeanul va putea înțelege pe deplin cum se iau deciziile în administrația Bucureștiului și până când va avea și el un cuvânt de spus.
Citește și:
