Un profesor de matematică, evaluator la examenele naționale în ultimii 30 de ani, explică de ce apar diferențe mari între notele inițiale obținute de elevi și notele de după contestații.
Anca Toșa lucrează de 34 de ani ca profesoară de matematică și a fost în fiecare an la corectarea lucrărilor de la examenele naționale. Profesoara spune că există mai multe cauze pentru care apar diferențe între notele elevilor în urma contestațiilor.
„Evaluarea unei lucrări se face de către doi profesori, independent, după care cei din comisie verifică cele două borderouri pe care profesorii au pus notele.
Dacă diferența este până la un punct, atunci cele două note se trec pe lucrare și se face media notelor. Și asta este nota finală. Deci toate lucrările sunt corectate de către doi profesori”, explică Anca Toșa pentru SpotMedia.ro.
Greșelile pot apărea la adunarea punctajelor din borderouri. „În momentul în care ele sunt verificate, nu ar trebui să existe o diferență atât de mare, pentru că dacă există o diferență atât de mare, mai mare de un punct, atunci corectorii se mai uită încă o dată pe lucrare.
În cazul în care ei nu ar cădea de acord asupra notei, se formează o altă comisie pentru corectare, lucru care se întâmplă mai rar.
De unde apar diferențe? Aceste punctaje de pe lucrări sunt dictate de către membrii comisiei către cineva care le scrie în calculator. Poate să fie o greșeală de scriere. Într-un centru sunt minimum 1.000 de lucrări. Poate să treacă din greșeală nota la alt elev. Există această eroare umană”, susține profesoara, care și în 2020 a fost evaluator la bacalaureat.
Anca Toșa spune că a observat că la matematică greșelile apar mai ales atunci când notele sunt scrise la calculator. Dar diferența dintre corectura inițială și cea de la contestație apare și pentru că unii profesori iau în considerare scrierea formulelor pe hârtie și alții nu.
„La contestații, regulamentul permite să se scadă sau să se adauge indiferent cu cât. Acest regulament este valabil de 2-3 ani. Înainte nota se schimba dacă diferența era de maxim 0,5 puncte, în plus sau în minus, altfel rămânea la fel. Acum diferențele de 5,10, 20 de sutimi obținute după contestații nu reprezintă după părerea mea o diferență, este acel subiectivism și se admite acest lucru”, explică Anca Toșa.
La matematică unii nu dau punctajul dacă nu văd formulele scrise pe lucrare
Profesoara explică de exemplu baremul pentru cele două probleme de geometrie din acest an de la bacalaureat.
„Prima întrebare era foarte ușoară, la una era de calculat perimetrul unei figuri, la cealaltă de calculat aria unui dreptunghi. La calculul perimetrului, pentru scrierea formulei se dădeau 3 puncte, iar pentru calcul ariei 2 puncte.
În acest an au fost discuții despre barem pentru a fi o corectură unitară, în sensul că ce facem dacă avem o lucrare bună, dar elevul nu scrie formula de calcul pe foaie și scrie răspunsul pentru calculul ariei, de exemplu.
Sunt profesori, începători unii dintre ei, care spun că dacă nu a scris formula nu îl punctează și îi dau doar 2 puncte. Altul poate că dă. Mie important mi se pare ca elevul să aplice formula. Pe o lucrare de 9 nu cred că el nu știe formula. Scopul la matematică este ca elevul să învețe să aplice. Însă unii nu dau punctajul dacă nu scriu formulele”, a spus Anca Toșa.
Profesoara spune că pentru aceste situații baremul dat de Ministerul Educației ar fi trebuit să fie mai explicit în privința acordării punctajului.
„Eu am avut o lucrare cu 9,60 la contestații, iar între mine și celălalt profesor era o diferență de 30 de sutimi, pentru că elevul nu scrisese formula de calcul. De aici apare și acest subiectivism, inclusiv la matematică, unde ar trebui să fie mult mai clar decât la română.
Cred că și din partea ministerului, mai ales la matematică, ar trebui să vină unele precizări. Baremul trebuie să fie explicit. Dacă elevul știe să aplice formula la matematică să primească tot punctajul”, a mai spus profesoara.
Anca Toșa arată că, în cazurile în care diferența dintre note este mai mare de trei puncte, atunci acolo e sigur o greșeală. „Eu cred că aici este vorba de trecerea notei în calculator. Informaticianul respectiv sau cel care i-a dictat nota pot să facă o confuzie sau să nu citească bine notele”, a mai spus profesoara.
59.000 de note de la BAC 2020 au fost modificate
Anul acesta, doar la bacalaureat, au fost depuse 62.790 de contestații, mai multe decât în 2019 când numărul de contestații la nivel național a fost de 48.000 pentru toate cele trei probe scrise.
Dintre acestea, 23.954 de contestații au vizat lucrări la proba scrisă de Limba și literatura română – E)a), 492 de contestații au fost depuse la proba de Limba și literatura maternă – E)b), în timp ce la proba obligatorie a profilului Matematică sau Istorie– E)c) s-au înregistrat 20.741 de contestații.
La ultima probă la alegere a profilului și a specializării – proba E)d) au fost depuse 17.603 contestații.
În urma soluționării contestațiilor, procentul de promovare a crescut de la 62,9% la 64.5%. Asta pentru că notele de la 59.000 de lucrări au fost modificate, în plus sau în minus, după contestații.
Citiți și: BAC 2020. Au fost depuse aproape 63.000 de contestații