Oamenii de știință au descoperit că cele mai adânci părți ale Mării Negre încă răspund schimbărilor climatice provocate de ultima eră glaciară, chiar dacă aceasta s-a terminat în urmă cu circa 12.000 de ani.
O analiză a depozitelor de hidrați de gaze – în acest caz, metanul prins de moleculele de apă, într-o substanță solidă care arată precum gheața – a scos la iveală acest lucru într-o zonă din nord-vestul Mării Negre, arată Science Alert.
Împreună cu măsurătorile de temperatură și alte date, miezurile de foraj ale depozitelor de hidraţi de gaz au dezvăluit ceva destul de surprinzător: nivelurile de gaz metan liber de pe fundul mării nu s-au adaptat încă condițiilor mai calde care au urmat perioadei glaciare.
Cu totul altfel însă stau lucrurile la suprafață, și asta de mii de ani, spun oamenii de știință.
Citește și Groenlanda nu era acoperită de gheaţă în urmă cu 1 milion de ani
Iată cum caracterizează ei situația din zona care încă resimte efectele perioadei glaciare: ”Am găsit o situație foarte dinamică în această regiune, care pare să fie, de asemenea, legată de dezvoltarea Mării Negre de la ultima eră glaciară", după cum a declarat geofizicianul Michael Riedel.
Cu aproximativ 20.000 de ani în urmă, nivelul apei era cu aproximativ 100 de metri mai mic în Marea Neagră, ceea ce înseamnă o presiune mai mică asupra fundului mării. Și apa era mult mai rece.
Ca și în cazul oricărui alt studiu al efectelor schimbărilor climatice, această cercetare va ajuta pe viitor. În prezent, există un volum uriaș de depozite de hidrat de gaz în Arctica, de exemplu, și este important să se ştie cum ar putea reacționa la creșterea temperaturii în anii următori.
Vezi și Cum va arăta Pământul peste 200 de milioane de ani. Ne întoarcem de unde am plecat?