Premierul Ilie Bolojan nu merită porecla „Ilie Sărăcie”, spune consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, care susține că șeful Guvernului a preluat o economie ajunsă „în pragul prăbușirii” și a reușit să reducă deficitul bugetar mai mult decât promis, fără ca scăderea economică să fie atât de severă pe cât s-ar fi putut.
În opinia sa, măsurile dure luate pentru redresarea bugetului au fost necesare, iar adevăratul risc pentru România, în acest moment, este o criză politică, care ar putea împinge foarte repede țara într-o criză economică majoră.
Invitat sâmbătă la Digi24, Eugen Rădulescu a respins categoric eticheta lansată în spațiul public de criticii lui Ilie Bolojan.
„Doamne-fereşte, nu, câtuşi de puţin! Este un om care a luat o economie ajunsă în pragul prăbuşirii şi a reuşit nu numai ca să reducă deficitul bugetar mai mult decât a promis anul trecut şi vedem ce se va întâmpla anul acesta, dar a făcut-o în condiţiile în care scăderea economică nu a fost nici pe departe aşa de mare cum ar fi putut să fie. Nu, nici vorbă. Cred că, având în vedere şi constrângerile de ordin politic, ceea ce a făcut el este foarte bine, meritoriu”, a afirmat consilierul BNR, citat de News.ro.
Cum explică BNR deriva bugetară
În analiza lui Eugen Rădulescu, problemele nu au început acum, ci s-au acumulat de ani buni. El spune că România a intrat pe o traiectorie periculoasă încă din 2017, când politicile bugetare au început să ignore echilibrele de bază, iar statul a continuat să cheltuie tot mai mult inclusiv după pandemie și după criza energetică provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Noi am intrat într-o situaţie practic fără ieşire, ca urmare a unor politici imprudente, să folosesc cuvântul acesta foarte blând, începând din 2017. Am avut din 2017 politici care nu au mai respectat echilibrele bugetare.
Am trecut şi prin două crize importante. A fost întâi pandemia. După pandemie am avut criza energetică indusă intenţionat de Rusia care a atacat Ucraina.
Noi, în loc să ne oprim puţin cu avântul cheltuielilor bugetare, de fapt, el a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Este un deficit uluitor de mare pentru că s-a produs într-un an fără niciun fel de criză. Tot Fondul de Rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de Rezervă trebuie cheltuit numai şi numai pentru crize”, a declarat Rădulescu.
Acesta spune că, în realitate, majorările de salarii, pensii și investiții din ultimii ani au fost susținute nu de o bază economică solidă, ci de datorie.
„În momentul în care ai un deficit atât de mare bugetar, care se corelează cu un deficit aproape la fel de mare de cont curent, asta înseamnă că ţara trăieşte cu mult deasupra mijloacelor sale.
Creşterile de salarii, de pensii, de investiţii toate cele care au fost până în prima jumătate a lui 2025 s-au bazat pe o îndatorare fără limită. Această îndatorare fără limită are o limită. Vine ziua în care nu mai primeşti bani”, a spus consilierul guvernatorului BNR.
El a atras atenția și asupra nivelului datoriei publice, despre care spune că a ajuns la un prag critic.
„Şi să ştiţi că ajungând deja cu datoria publică la un fatidic 60% din PIB şi când spun fatidic este că el este suma trecută în tratatul de la Maastricht ca nivel maxim de îndatorare pentru zona euro”, a afirmat Eugen Rădulescu.
În plus, România va plăti anul acesta numai pe dobânzi echivalentul a 3% din PIB, adică, spune el, mai mult decât cheltuiește statul pentru întregul sistem de educație. De aici și concluzia sa că economia nu poate fi refăcută fără o reducere reală a deficitului bugetar.
„Economia nu poate fi refăcută fără să se treacă prin reducerea deficitului bugetar”, a spus Rădulescu, care a numit deficitul „o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”.
Avertismentul final: o criză politică poate împinge țara într-o criză economică
Iar punctul pe care îl consideră cel mai periculos în acest moment este suprapunerea unei crize politice peste o situație bugetară deja fragilă. În opinia sa, România nu își mai poate permite un blocaj politic major.
„Dacă ajungem la o criză politică nu văd scenariul în care scăpăm de o criză economică dramatică. O criză politică poate să ne azvârle foarte repede într-o criză economică de mari proporţii”, a afirmat consilierul guvernatorului BNR.
El a comentat și comparația făcută recent de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a invocat cazul Bulgariei, spunând că acolo au existat crize politice repetate, dar asta nu a împiedicat țara să ajungă într-o poziție mai bună decât România, inclusiv în raport cu aderarea la euro.
Rădulescu spune însă că paralela nu stă în picioare, pentru că Bulgaria a avut ani la rând o disciplină bugetară mult mai severă.
„Doar că bulgarii sunt din 1997 în Consiliul Monetar. Bulgarii n-au făcut niciodată un deficit bugetar mare în toată această perioadă. Au fost obligaţi să ţină deficitul sub control din cauză că nu aveau controlul emisiunii monetare.
Emisiunea monetară la ei a fost ca un fel de cămaşă de forţă. Nu se puteau mişca. Şi atunci chiar dacă guvernele ar fi vrut cumva să dea drumul la baierile pungii pentru a avea câştiguri politice, n-aveau de unde.
Şi atunci, într-adevăr, bulgarii au putut să intre în zona euro, dar din cauză că niciodată guvernele, acelea instabile care au fost, nu au dus deficitul bugetar nu la 9%, cât a fost la noi, măcar la 3,5%. A fost chiar mai jos”, a explicat el.
În final, mesajul lui Eugen Rădulescu este că România are nevoie acum mai ales de luciditate politică.
„Trag nădejdea că ea va veni înainte de 20 aprilie sau înainte de a ajunge la vreun deznodământ nefericit”, a spus consilierul guvernatorului BNR.