Președintele Donald Trump a declarat în această săptămână că atacurile SUA și Israelului asupra Iranului din ultimele șase săptămâni au fost o „victorie totală și completă” pentru Statele Unite, o declarație făcută la doar câteva ore după ce a fost convenit un armistițiu fragil de două săptămâni.
Pe parcursul războiului, obiectivele stabilite de Trump și membrii administrației sale au părut să se schimbe, comentează The Washington Post.
Președintele a prezentat câteva dintre motivele atacurilor într-un mesaj video la începutul conflictului, în care a spus că „Operațiunea Epic Fury” urmărea să se asigure că Iranul nu va obține niciodată o armă nucleară, să distrugă marina țării și să deschidă calea pentru ca iranienii să-și înlăture guvernul.
Deși Trump a spus că și-a atins obiectivele, războiul este, deocamdată, doar în pauză. Experții au analizat câteva dintre obiectivele enunțate de Trump și ce a realizat de fapt președintele înaintea unei întâlniri a SUA cu oficiali iranieni, sâmbătă, pentru a negocia un acord de pace mai durabil.
1. Distrugerea industriei de rachete a Iranului
La începutul războiului, Trump a declarat într-un videoclip că SUA vor distruge rachetele Iranului și infrastructura de rachete a țării.
La o conferință de presă la Pentagon, miercuri, secretarul apărării Pete Hegseth a susținut că SUA au distrus programul de rachete al Iranului, precum și lansatoarele, facilitățile de producție și stocurile existente.
„Încă pot lansa rachete. Știm asta. Sistemul lor de comandă și control este însă atât de devastat încât nu mai pot comunica și coordona eficient. Pot trage ocazional, dar ar fi foarte neînțelept. Nu mai pot construi rachete, lansatoare sau vehicule aeriene fără pilot. Fabricile lor au fost rase de pe fața pământului”, a spus Hegseth.
Dar experții nu sunt la fel de convinși că industria de rachete a Iranului a fost distrusă.
„Cu siguranță, numărul rachetelor lansate din Iran a scăzut pe parcursul războiului, dar încă trag și presupun că încă pot produce și lansa rachete”, a declarat pentru The Washington Post Alex Vatanka, cercetător la Institutul Orientului Mijlociu.
O analiză publicată luni de Centrul Soufan, o organizație non-profit care oferă cercetări privind politica externă și problemele de securitate globală, a constatat că Iranul încă lansează „până la 20 de rachete pe zi asupra Israelului” și că „deși numeric mai mici decât la începutul războiului, atacurile Iranului cu rachete și drone sunt din ce în ce mai precise și letale și capabile să evite interceptarea”.
Teheranul, a scris Centrul Soufan, pare să „folosească o varietate de tactici pentru a se asigura că arsenalul său de rachete și drone rămâne disponibil” dincolo de estimarea inițială a lui Trump de două până la trei săptămâni pentru cât ar trebui să dureze războiul.
Nick Carl, expert în Orientul Mijlociu pentru Proiectul Amenințări Critice de la Institutul American Enterprise, un think tank cu înclinații conservatoare, a declarat că focul de rachete al Iranului a scăzut cu aproximativ 90% în primele două zile de la atacurile lui Trump asupra Iranului.
„Problema este că, chiar și reducând tirul de rachete cu aproximativ 90%, tot rămâne acel 10% care este lansat zilnic”, a spus Carl. „Asta reprezintă diverse tipuri de amenințări pentru noi și pentru interesele partenerilor. Nu îmi este deloc clar că armata SUA a încercat vreodată să reducă complet la zero tirul de rachete al Iranului, pentru că ar fi fost o operațiune extraordinară, extrem de dificil de realizat.”
Vatanka a subliniat că programul de rachete balistice al Iranului este aproape în întregime autohton. Deși Iranul are nevoie de „componente venite din locuri precum China”, iranienii își construiesc infrastructura de rachete încă din anii 1980, creând o industrie puternică pe care el nu crede că a fost distrusă complet, așa cum și-a dorit președintele.
2. „Anihilarea” marinei iraniene
La începutul războiului, Trump a spus că SUA vor „anihila” marina Iranului.
La Pentagon, miercuri, atât Hegseth, cât și șeful Statului Major, generalul Dan Caine, au spus că marina Iranului a fost distrusă.
„Marina iraniană se află acum în mare parte pe fundul Golfului Arab, iar evaluarea noastră este că am scufundat peste 90% din flota lor, inclusiv toate navele de luptă majore de suprafață”, a spus Caine. El a estimat că 150 de nave iraniene, împreună cu jumătate din bărcile rapide de atac ale marinei Gardienilor Revoluției Islamice, au fost scufundate.
„Loviturile combinate de pe uscat, mare și aer au executat peste 700 de atacuri asupra țintelor de mine navale și evaluăm că am distrus peste 95% dintre minele lor navale”, a adăugat Caine. „Și, poate cel mai important, am distrus baza industrială de apărare a Iranului, capacitatea lor de a-și reconstrui aceste capabilități pentru anii următori.”
Carl a declarat că SUA au scufundat „practic toate navele majore de suprafață și submersibile” ale Iranului și au distrus aproximativ jumătate din ambarcațiunile rapide de atac.
SUA, a spus el, au provocat „o degradare extraordinară a forțelor navale iraniene, fără îndoială”. Problema, a spus el, este dacă aceasta constituie „definiția noastră a anihilării”. Mai exact, a spus el, ce implică o „anihilare” a marinei iraniene pentru strâmtoarea Ormuz, care rămâne blocată.
„Forțele navale iraniene au jucat de mult timp un rol critic în punerea în pericol a transportului internațional prin strâmtoarea Ormuz”, a spus Carl. „Dar nu este singurul instrument pe care iranienii îl folosesc pentru a perturba traficul maritim.”
De fapt, Carl a remarcat că atacurile iraniene asupra petrolierelor comerciale din strâmtoare au fost realizate în principal prin rachete și drone, nu prin mine sau nave.
SUA, a spus Carl, ar fi putut „face progrese semnificative în distrugerea unei mari părți din capacitatea navală a Iranului și în degradarea forțelor navale rămase.” Întrebarea despre cum poate fi securizată strâmtoarea Ormuz „este mai amplă, deoarece rachetele și dronele joacă un rol semnificativ.”
Joseph Rodgers, expert în probleme nucleare la Center for Strategic and International Studies, a remarcat că SUA și Iranul ar putea duce tipuri diferite de război.
În timp ce SUA au „distrus practic marina iraniană” și au lăsat Iranul cu capacități aeriene și de apărare antirachetă reduse, iranienii se angajează într-un război economic prin închiderea strâmtorii, a spus Rodgers.
Deși poate nu are o armată sofisticată, a spus el, „nu este nevoie de mult pentru ca Iranul să poată scufunda câteva petroliere.”
3. Asigurați-vă că „intermediarii teroriști” ai Iranului din Orientul Mijlociu nu mai pot ataca forțele americane
Acum șase săptămâni, Trump a promis că, în cadrul atacurilor împotriva Iranului, SUA se vor „asigura că intermediarii teroriști din regiune nu mai pot destabiliza regiunea sau lumea și ataca forțele noastre”.
Deși nu a numit grupuri specifice, probabil se referea la Hezbollah în Liban, la Houthi în Yemen, la milițiile șiite din Irak și, într-o măsură mai mică, la Hamas în Gaza, a declarat Behnam Ben Taleblu, director senior al Programului Iran din cadrul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor.
Taleblu a spus că „Operațiunea Epic Fury” s-a concentrat pe vizarea capacităților militare iraniene și nu a existat o încercare semnificativă de a ataca intermediarii Iranului din regiune.
„Indirect, da, Trump a amplificat presiunea militară pe care israelienii au exercitat-o asupra rețelei de intermediari a Iranului în regiune, atacându-l pe patronul lor într-un mod semnificativ, din punct de vedere militar”, a spus el.
Cu toate acestea, dezacordurile privind intermediarii regionali a Iranului amenință să submineze fragilul armistițiu. Israelul a intensificat miercuri bombardamentele în Liban, vizând aparent Hezbollah, dar ucigând zeci de civili și rănind alte sute.
Atât prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, cât și Casa Albă au declarat ulterior că Libanul nu a fost inclus în armistițiu, determinând Iranul să amenințe că se va retrage din acord. Deși Trump a spus că l-a rugat pe Netanyahu să reducă atacurile din Liban, forțele israeliene au lansat joi un nou val de atacuri care vizau siturile Hezbollah din Liban.
4. Împiedicați Iranul să obțină o armă nucleară
Trump a susținut că instalațiile nucleare iraniene au fost „complet distruse” în iunie anul trecut, când SUA au atacat trei situri nucleare majore într-o misiune numită „Operation Midnight Hammer”. Operațiunile recente s-au concentrat mai mult pe capacitățile militare decât pe infrastructura nucleară, dar prevenirea obținerii unei arme nucleare a rămas un obiectiv central.
„Dacă combini cele două operațiuni de luptă, imaginea pe care o obții este de fapt o durată de valabilitate extinsă pentru victoria pe care președintele a obținut-o împotriva regimului în iunie anul trecut”, a spus Taleblu, care i-a atribuit lui Trump meritul de a opri Iranul de la îmbogățirea uraniului, un proces necesar pentru a produce un tip de element care poate fi utilizat în arme nucleare.
Acestea fiind spuse, uraniul îmbogățit rămâne în Iran. Într-o postare pe rețelele de socializare de miercuri, Trump a susținut că SUA vor colabora cu Iranul pentru a „dezgropa și îndepărta tot uraniul îmbogățit îngropat adânc”, dar nu a detaliat cum sau când se va întâmpla acest lucru. De asemenea, Iranul nu a confirmat că lucrează cu SUA în acest sens.
„Aș fi îngrijorat, în cele din urmă, de ceea ce ar face regimul cu tot acest uraniu puternic îmbogățit de pe propriul teritoriu”, a spus Taleblu. „Ar încerca să găsească o modalitate fie de a negocia pentru a-și salva viața cu el, fie de a găsi o modalitate diferită de a-l extrage din subteran. Cine știe?”
Rodgers, de la CSIS, a declarat pentru The Post că, din imaginile din satelit ale locului în care este depozitat acest uraniu, „ar fi dificil să intrăm și să-l confiscăm, deoarece intrările în aceste instalații subterane sunt acoperite”.
„Ar trebui, practic, să aducem echipe care să dezlănțuie intrările în aceste instalații”, a spus Rodgers. „Ar fi o operațiune masivă”.
Vorbind miercuri la Pentagon, Hegseth a spus că SUA sunt conștiente de cantitatea de uraniu îmbogățit de care dispune Iranul și a sugerat că regimul fie îl va preda, fie va fi confiscat. The Post a relatat miercuri că Pentagonul are planuri de a confisca uraniul Iranului, dar că o astfel de misiune ar fi extrem de complexă și periculoasă.
5.Presiune pentru schimbarea regimului
Trump nu și-a ascuns dorința pentru o schimbare de regim în Iran și, la finalul mesajului său video din februarie, a încurajat populația iraniană să își răstoarne guvernul.
„Va fi al vostru. Să îl luați. Aceasta va fi probabil singura voastră șansă pentru generații”, a spus el atunci.
Atacurile aeriene surpriză din prima zi a războiului l-au ucis pe fostul lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mulți lideri militari. Trump susține acum că Iranul „a trecut printr-o schimbare de regim foarte productivă!”
Cu toate acestea, Khamenei a fost succedat de fiul său, Mojtaba, un conducător teocratic de linie dură, a cărui alegere a fost considerată pe scară largă ca transmițând un mesaj de sfidare împotriva lui Trump.
„Lăsând la o parte afirmația lui Trump, există puține motive să credem că ascensiunea fiului lui Khamenei la conducerea supremă va duce la vreo schimbare dramatică în politicile generale și orientarea strategică a Republicii Islamice”, a spus Carl de la AEI.
La fel ca tatăl său, noul lider are sprijinul Gardienilor Revoluției, care au devenit una dintre cele mai influente structuri din Iran.
Dacă este ceva, a adăugat Taleblu, atacurile au accelerat direcția în care regimul se afla deja. „În cel mai bun caz, putem vorbi de o schimbare de lider, nu de regim”, a spus el.
Taleblu a spus că probabilitatea ca regimul iranian să capituleze așa cum își dorește administrația Trump este redusă.
„Cel mai probabil ne îndreptăm spre mai multe tensiuni decât spre o relație stabilă”, a spus el. „Regimul este mai slab ca niciodată, dar rămâne letal și hotărât să se răzbune.”