Nicușor Dan a numit noii șefi ai parchetelor, la doar o zi după ce a primit propunerile. „Nu sunt propunerile PSD”. Pledoarie pentru Cristina Chiriac, noul procuror general

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă, numirea noilor șefi ai marilor parchete, la numai o zi după ce a primit propunerile de la ministrul Justiției și în ciuda avizelor negative sau lipsei avizelor de la CSM.

El a spus că le-a cerut noilor șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT rezultate vizibile în combaterea corupției și destructurarea marilor rețele infracționale, în special în zona drogurilor și a evaziunii fiscale. Șeful statului a insistat că sistemul trebuie „dinamizat” și orientat către dosarele cu impact real pentru societate.

Și-a argumentat numirile, a ținut o adevărată pledoarie în favoarea Cristinei Chiriac, noul procuror general, a spus că are încredere în deciziile pe care le-a luat și, dacă nu se confirmă, va fi sancționat de alegători peste trei ani.

În același context, Nicușor Dan a respins orice suspiciune de negociere politică în jurul acestor numiri, afirmând că procesul s-a desfășurat fără influențe. Întrebat explicit dacă a existat o condiționare din partea PSD pentru menținerea coaliției, răspunsul a fost scurt: „Nicidecum”.

Dincolo de justiție, președintele a admis că lipsa unui director civil la Serviciul Român de Informații, de peste trei ani, rămâne o problemă, mai ales în ceea ce privește comunicarea publică și responsabilitatea instituțională. A subliniat însă că serviciul funcționează și că România nu a avut atacuri teroriste, într-un context geopolitic dificil. Numirea unui nou director ar urma să vină „relativ curând”.

Pe plan politic, șeful statului s-a delimitat de orice discuție despre susținerea premierului Ilie Bolojan, invocând rolul său constituțional de mediator și responsabilitatea Parlamentului în menținerea Guvernului.

Mesajul central a rămas însă direcția pentru parchete. Nicușor Dan a cerut mai multă fermitate și o comunicare publică reală în cazurile de interes major, avertizând că lipsa de reacție alimentează speculațiile și „narațiunile” necontrolate. În paralel, a transmis că scurgerile de informații din dosare trebuie să înceteze, iar informațiile să fie făcute publice abia după finalizarea anchetelor.

Întrebat despre criticile din spațiul public la adresa sa („Pe rețelele sociale sunt foarte multe voci care spun că și-au pierdut încrederea în dvs”), președintele a răspuns sec: „Aștept argumente”.

spotmedia.ro a transmis în format LIVE TEXT declarațiile șefului statului:

Am semnat decretele pentru numirea doamnei Cristina Chiriac în funcția de procuror general, a domnului Viorel Cerbu la DNA și a domnului Codrin Miron la DIICOT. Vor începe în 15 aprilie.

Am semnat decretul pentru numirea lui Marius Voineag ca adjunct la Parchetul General, pentru doamna Marinela Mincă în funcția de procuror-șef adjunct DNA, pentru domnul Marius Ștefan în funcția de procuror-șef adjunct DNA și pentru domnul Alex Florența în funcția de procuror-șef adjunct DIICOT.

Am respins candidatura domnului Gil Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct DIICOT.

După acest moment, așteptarea pe care o am de la parchete și de la șefii lor este o dinamizare a activității parchetelor, pentru a răspunde așteptărilor românilor. Românii văd corupție.

De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. Drogul este un fenomen social extrem de nociv, care afectează tot mai mulți români. Evaziunea fiscală afectează bugetul statului.

Am așteptarea de la cei trei procurori șefi numiți azi să comunice cu procurorii din subordine și să comunice în spațiul public toate deficiențele pe care le întâmpină procurorii în activitate.

Am un mesaj pentru corpul procurorilor, pentru că să fii procuror e o meserie de vocație. Te faci procuror pentru că vrei să elimini infracționalitatea, care afectează viața semenilor tăi. Sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcționari, care sunt apăsați de mii de dosare și care nu mai au timpul necesar să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate.

Pentru că au fost foarte multe speculații în acest timp și pentru că eu n-am putut să vorbesc, că dacă vorbeam influențam celelalte autorități, vreau să răspund multora dintre chestiunile apărute în spațiul public, multe dintre ele false și multe dintre ele emise cu rea-credință în felul acesta. Acuz de rea-credință pe cei care știau informația și au transmis-o în mod voit fals sau trunchiat.

S-a repetat la infinit că tot acest context este dacă președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD. Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român, și ar vrea să devină procuror general, ar trebui să depună un dosar la MJ, să fie audiat de o comisie condusă de ministru, iar ministrul, de la PSD, să trimită propunerea către președinte. Nu cred că domnul Falcone era PSD-ist.

Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șefi vor conduce parchetele în continuare din poziția de adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Adjuncții au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, așa cum viceprimarul nu contează.

Argumentele pentru numiri

Sunt un om serios, m-am pregătit. Am vorbit zeci de ore cu zeci de procurori.

Doamna procuror Chiriac. Ca să mă pregătesc pentru acest moment, am avut multe discuții încă din ianuarie, generale, informale, cu mulți procurori, dar în discuțiile astea am pus de fiecare dată întrebarea „în opinia dvs care credeți că sunt cele mai bune structuri DNA, DIICOT, cel mai bun parchet de pe lângă o curte de apel?”. Unii răspundeau, alții spuneau că nu vor să își evalueze colegii. Pe DNA, tot timpul era menționată DNA Iași între cele mai bune. Pe DIICOT, tot timpul era menționată secția DIICOT Timișoara ca cea mai bună din țară.

Am fost foarte fericit când am văzut că doamna Chiriac candidează și că domnul Miron candidează.

Am fost extrem de surprins când am văzut atacurile la adresa doamnei Chiriac. A condus patru ani o echipă de opt-nouă oameni la Iași. În județele Iași și Vaslui avem trimiși în judecată președintele CJ Iași, primarul din Iași și președintele CJ Vaslui. Nu văd o altă parte din România în care asta se întâmplă. Avem trimiși în judecată 20 de vameși și polițiști de frontieră. Avem șeful Vămii Iași trimis în judecată. Avem un rector și un decan trimiși în judecată pentru că au emis diplome pe bani. Avem un deputat trimis în judecată, avem un șef de spital trimis în judecată.

Am citit că are un milion de euro în cont. Nu e un milion, sunt 10.000 de euro. Nu a ascuns probe în cazul fostului episcop din Huși, ci nu a sesizat Parchetul pentru că n-au fost agresiuni și nu au fost minori în probele care au ajuns la domnia sa.

Cine apără un procuror în spațiul public? Regulamentul interzice unui procuror să vorbească public atunci când e atacat mediatic. Dacă șeful lui îl apără, are noroc. Dacă nu, în opinia publică rămâne cu o tinichea legată de coadă toată cariera sa profesională. Asta trebuie să o schimbăm. Pe marile cazuri penale, procurorul trebuie să explice simplu, ca opinia publică să cunoască.

S-a mai spus că doamna procuror a fost cununată de episcopul Hușilor. Nu e adevărat. S-a zis că dna procuror ar fi făcut o eroare de procedură în dosarul lui Buzatu – dosarul a trecut de camera preliminară, deci judecătorul a găsit suficiente probe pentru ca procesul să continue pe fond. Aici exista o practică pe care și procurorii, și judecătorii o aplicau, despre cum se aplică mandatele de înregistrare, dar a venit Înalta Curte în 2024 cu o decizie obligatorie, care a spus invers, o parte din mandatele de înregistrare nu mai sunt valabile. Asta e eroarea de procedură de care e acuzată doamna procuror.

S-a mai spus o chestiune, manipulare și rea-credință. Se spune că secția DNA Iași a avut o activitate dezastruoasă în 2025 că a avut numai trei rechizitorii. Oricine știe cât de cât ce se întâmplă în parchete nu se uită numai la rechizitorii, ci și la acordurile de recunoaștere a vinovăției. Pentru că Codul penal, Codul de procedură penală au îngreunat foarte mult activitatea de judecată penală, ani de zile, șefii de parchete și-au dat seama că e mult mai eficient, în loc să se concentreze pe trimitere în judecată, să se concentreze pe recunoaștere a vinovăției.

Al doilea lucru, în 2019, Înalta Curte a venit și a spus că ofițerii DGA pot să facă orice fel de cercetare penală, iar în 2025 a venit și a spus invers – dacă nu e un polițist, orice cercetare penală făcută de un ofițer DGA este nulă. Dacă tu ești șef de structură de parchet, nu trimiți un dosar în care știi că ai făcut cercetare cu un ofițer DGA, ci încerci să dovedești prin alte mijloace penale că acel fapt s-a întâmplat.

Ultimul lucru. Chiar dacă nu știi să citești decât câte rechizitorii a făcut cineva în 2025, poți să te uiți totuși și în 2024 și să vezi că DNA Iași a fost cea mai bună dintre secții.

Președintele răspunde la întrebările jurnaliștilor

• Protestele împotriva numirilor au fost făcute în special de ONG-uri și persoane care v-au susținut, sunt justificate? Ați menționat foarte multe trimiteri în judecată, există și condamnări?

Prima întrebare, eu sper că oamenii care m-au susținut sunt oameni care înțeleg argumente. Sunt foarte optimist că se vor uita cu mare atenție la argumente.

La a doua întrebare, ca să ajungi la o condamnare durează trei, patru, cinci ani. Pentru ce a făcut cineva timp de patru ani trebuie să așteptăm încă unu-doi ani să vedem dacă a avut dreptate procurorul.

• Spuneați la început de mandat că nu sunteți mulțumit de activitatea DNA și a Parchetului General. Pe foștii șefi i-ați numit acum ca adjuncți. I-ați reevaluat?

Ce le-am reproșat domnilor Voineag și Florența au fost în esență două lucruri – că pe chestiuni cum ar fi „CSM refuză numirea unor procurori importanți la secția specială pentru magistrați” sau pe ce am menționat, hotărâri obligatorii ale Înaltei Curți, sau pe relația cu polițiștii judiciari care ajută parchetul, pe diferite echipamente fără de care nu poți să faci o cercetare într-un telefon, pe aceste chestiuni, noi nu am auzit în spațiul public, în numele corpului de procurori, o poziție fermă a domnilor Voineag și Florența, care să spună „activitatea noastră este ineficientă din aceste cauze”.

A doua critică, și mai importantă, și aici nu trebuie să fim specialiști – cetățeanul nu vede că DNA se luptă cu adevărat cu marea corupție.

Sunt oameni care cumva au structurat activitatea parchetelor pe care le-au condus și care au o anumită expertiză în a gestiona multe lucruri deodată. Această expertiză poate să fie utilă din poziția de adjunct, fără să fie persoana care ia decizii.

• Spuneați că nu sunt propunerile PSD. Dar o consultare cu liderii din coaliție a existat?

Nu. Eu am un atribut constituțional să mă pronunț pe chestiunile astea. Tot procesul a început cu un act de voință al procurorului care și-a asumat să vrea să ocupe o funcție de conducere. Dacă vrei să te lupți cu mafia, ai curajul și prezintă-te în fața unei comisii. Între domnul Pîrlog și doamna Chiriac, cred că dna Chiriac e mult mai potrivită, dar am apreciat că domnul Pîrlog a venit.

• O să aflăm vreodată ce s-a întâmplat la Revoluție și la Mineriadă?

E o întrebare foarte bună. În linii mari noi știm ce s-a întâmplat, chestiunea este cum asociem cu nume de oameni care chiar au activat în perioadele acelea. Ce s-a întâmplat, mai ales la Mineriade, în opinia mea e foarte clar.

• De ce nu avem o soluție finală?

E o chestiune de management.

• Este un eșec al justiției?

Fără discuție.

• Dacă pe 20 aprilie PSD decide să retragă sprijinul Guvernului Bolojan, ați fi dispus să desemnați un alt premier liberal?

Sunt foarte multe scenarii și n-aș vrea… Evident că sunt discuții informale pe toate aceste scenarii posibile, dar nu cred că e util să facem în spațiul public o analiză a tuturor scenariilor.

• Cum vedeți reformarea secției speciale de anchetare a magistraților?

Există o soluție legislativă, care spune că e de competența PG, nu a DNA. E o schemă cu 40 de poziții în PG și la parchetele de la curțile de apel, din care 16 la PG, și mai multe solicitări ale procurorului general de ocupare a acestor 16 poziții care au fost rând pe rând respinse de CSM, mai precis de majoritatea judecătorilor din CSM. Aici era momentul ca procurorul general să vină și să spună că nu e în regulă.

• În iarnă spuneați că există o mare problemă în justiție. Mai sunteți de aceeași părere? Mai continuați cu consultarea magistraților pe care ați anunțat-o?

Nu s-a corectat decât în mică măsură. Atunci am spus că în mod normal o minimă activitate managerială presupune ca în momentul în care cineva pleacă dintr-o poziție să anunțe cu 90 de zile înainte astfel încât colectivul care rămâne să poată să completeze completul. Nu s-a remediat. Pentru că a fost o tensiune între Guvern, Parlament și magistrați, pentru că a fost o tensiune între gruparea reformistă din justiție și CSM, am zis că nu e momentul să mai vin și eu să refuz pensionări de magistrați pe această chestiune procedurală. O să acționez când ne liniștim.

În ceea ce privește referendumul, da, am zis că îl facem, îl facem.

• După decretele de azi mai așteptați ca PSD să își retragă miniștrii?

Nu văd vreo legătură. Încă din ianuarie știam că 31 martie este momentul în care pozițiile astea devin vacante. Am acționat în sensul acesta, pentru a culege toate informațiile, pentru a avea decizia cea mai potrivită. Sper ca momentul acesta să dinamizeze activitatea parchetelor. Dincolo e o chestiune politică.

• În cazul doamnei Chiriac a existat un aviz negativ din partea CSM, de ce l-ați ignorat?

Eu cred că în momentul în care românii au ales un președinte s-au așteptat să aibă un președinte care gândește cu capul lui. Respect opinia CSM, dar am acest mandat de la români și am acționat așa cum am crezut eu de cuviință. Cred profund în faptul că decizia mea este corectă.

Aș mai face o nuanță aici. Dacă vă întreb care e cel mai bun jurnalist din România, implicit în subconștientul dvs vă va duce spre cineva care seamănă cu dvs. Așa e și în profesie, procurorii din secția de procurori a CSM, oameni pe care îi respect, gândesc implicit modul în care cred ei că trebuie să se desfășoare activitatea în parchete în baza unor modele pe care și le-au format. Este nevoie de niște oameni care să rupă ritmul în activitatea parchetelor.

• Mă uitam mai devreme pe Facebook, există deja formatori de opinie care consideră că aceste decrete reprezintă o trădare a votului pro-european și o predare în fața PSD. Cum răspundeți?

Eu cred că am răspuns.

• Aveți garanția că aceste numiri nu se află sub influența PSD?

Eu am garanția că această alegere este bună față de momentul pe care îl trăim. Vă întreb și eu ceva, dacă cumva eu greșesc, peste patru ani o să fiu penalizat, dar dacă formatorii de opinie greșesc, cine îi penalizează? Pe cei care spuneau că sunt marioneta lui Matei Păun îi penalizează cineva?

• Crin Bologa discutase aici cu Iohannis, care i-a spus că liderii politici au nevoie de liniște. Considerați că politicienii vor avea liniște cu aceste numiri sau că lupta anticorupție va atinge și lideri politici de rang înalt?

Eu cred că avem premise pentru ca să ne uităm cu adevărat la un fenomen social. Nu o să avem probabil rezultate în trei luni, dar eu cred că în șase luni, un an o să vedem o îmbunătățire a activității parchetelor.

• Ne puteți explica în câteva cuvinte de ce ați decis să îi numiți pe Voineag și Florența chiar dacă i-ați criticat. De câte ori a fost domnul Voineag la dvs ca să vă convingă că ceea ce apare în spațiul public nu este adevărat?

Am răspuns la prima întrebare. Am spus care sunt criticile față de ei în calitate de șefi ai parchetelor. Consideră că din poziția de adjuncți pot să ajute. Voineag a candidat singur pe post. Dacă n-au fost alți candidați care să dovedească că sunt mai buni să fie procurori generali adjuncți…

N-a venit niciodată să mă convingă de ceva. A venit cred că de două ori, pe chestiuni curente ale activității domniei sale.

• Legat de funcționarea instituțiilor europene. Ce efect va avea pentru România și UE o eventuală nouă victorie a lui Viktor Orban la alegerile din Ungaria? Ați criticat că blochează împrumutul pentru Ucraina.

Critic în continuare, este inadmisibil. N-aș vrea să fac eu speculații pe rezultatul alegerilor. Dincolo de asta, sunt foarte multe nuanțe. Este o problemă cu procesul de decizie în UE. E o problemă când cineva abuzează de mecanismul de unanimitate.

• Credeți că se poate discuta de o schimbare a mecanismului în perioada următoare?

Discuția a pornit deja. Nu există propuneri tehnice pe masă. A pornit tocmai de la neajunsurile pe care le-am observat acum cu Ungaria.

• Comentariile unora dintre susținătorii dvs au început să curgă pe tema numirilor de la parchete. Le-ați spus celor care au protestat la Cotroceni că așteptați rezultate în circa șase luni. Dacă nu vor performa, ce veți face? Veți cere ministrului Justiției să demareze procedura de revocare?

Eu sunt convins că e o alegere bună. Nu i-am cerut vreunuia să vină cu o demisie în alb. Au un mandat de trei ani. E o alegere pe care mi-o asum. Dacă eu greșesc, românii sigur mă vor penaliza.

• Spuneți că cetățenii vă vor penaliza, dar cetățenii sunt cei care plătesc pentru greșelile politicienilor. Vedem cazul Pfizer, sunt acuzații că un anumit ministru al Sănătății nu a renegociat contractul. Dacă se va dovedi că era posibilă o renegociere, veți cere premierului să ia măsuri împotriva celui responsabil?

Nu știu dacă este și penal cazul. În orice caz, pe chestiuni financiare, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor. Dacă ministrul, ca reprezentant al statului, consideră că un demnitar cu bună-știință a luat o decizie proastă care a afectat bugetul, trebuie să se îndrepte împotriva lui.

• La început ați spus că așteptarea este o dinamizare a parchetelor pentru a răspunde așteptărilor românilor. Credeți că răspundeți așteptărilor românilor care au ieșit în stradă și au cerut demisia lui Voineag? E importantă reacția societății?

Am respect pentru reacția oricărei persoane din societate. Pe de altă parte, după toată informația pe care sunt obligat să o culeg, decizia îmi aparține. Cred că am luat o decizie bună.

• Cum vedeți că persoane din echipa dvs de campanie au ajutat la trucarea acelor fotografii?

Aceste două persoane n-au fost niciodată în echipa de campanie (Andrei Bicuți, Mihai Cojocaru). Dacă ce spun procurorii este adevărat, trebuie să fie penalizați pentru infracțiunea săvârșită. Dacă a existat o interacțiune, a existat între echipă și companiile contractate, nicidecum cu subcontractori.

• Ați enumerat așteptările pe care le aveți de la parchete. Pe ce domenii ar trebui să se concentreze? Care sunt urgențele?

Noi toți suntem în slujba oamenilor. Dacă întrebi oamenii, principala problemă a lor este corupția, mare și comună. Corupția trebuie să fie un obiectiv și pentru DNA, și pentru PG. Pentru DIICOT, marile rețele de trafic de droguri și cele de evaziune fiscală. La DIICOT aveam indicator câți oameni trimitem în judecată și atunci e foarte simplu să prinzi niște consumatori, dar asta nu înseamnă că lupți cu traficul. E nevoie de o privire către problema mare, în ansamblu.

• Când veți numi conducerea serviciilor de informații?

La momentul potrivit.

• Un alt dosar blocat este cel al vaccinurilor, cu prejudiciu un miliard de euro. Vom vedea poate o trimitere în judecată?

Eu aș vrea ca orice fel de dosar, cu atât mai mult dosare cu miză financiară importantă, să fie tranșate cât de repede. Dincolo de asta, pe chestiunea cu vaccinurile, aștept ca actele oficiale semnate de oficiali ai statului să fie făcute publice, pentru ca societatea să poată să aibă o opinie informată despre cine ce a semnat. Mi se pare că acum nu există în spațiul public conturat foarte clar calendarul evenimentului.

• I-ați cerut premierului acest lucru?

Știu că mai multă lume a cerut, susțin și eu demersul acesta.

• Având în vedere consultarea din PSD, ce le veți spune celor din coaliție? Să continue în actuala formă?

Nu vreau să intrăm în scenarii.

• Dacă s-ar face un film despre dvs, ați vrea să fiți un personaj negativ sau pozitiv?

Fetița mea face teatru și tot timpul a vrut să fie zâna zânelor, de vreun an vrea să fie personajul negativ, i se pare mai interesant. Eu am candidat pentru mai multe funcții cu maximă seriozitate, încercând să rezolvăm problemele oamenilor. Aici trebuie să fii personajul pozitiv.

• Ați mai avut discuții în coaliția internațională privind Strâmtoarea Ormuz?

Pentru moment discuțiile sunt la nivel de miniștri. Pentru moment, nu s-a pus în discuție o discuție a liderilor. Voința a fost exprimată de toate aceste țări.

• Până acum nu ați condus nicio ședință a CSM, ați trecut peste avizele date pentru candidați. Nu aveți încredere în CSM?

Dumnealor au o evaluare, eu am altă evaluare. Cred foarte tare în evaluarea pe care am făcut-o eu și colegii mei.

• În mai 2025 spuneați că o să mergeți des la ședințele CSM. Aveți de gând să participați?

Da, voi merge des de la un moment dat încolo.

• Când va veni acest moment?

Aici e o chestiune sistemică și serioasă. Sunt multe afirmații în spațiul public care sunt nedovedite. Cel mai confortabil pentru președinte ar fi să aibă trei-patru corpuri profesionale și fiecare să vină cu o sinteză a problemelor, iar el să ia decizia în baza unei informații uniforme. Din păcate, informațiile lipsesc, opiniile sunt multe, dar informațiile de bază lipsesc. Pentru ca un decident politic să aibă o opțiune, de exemplu, pe o negociere în cadrul UE, nu e suficient să dea trei telefoane, să primească trei rapoarte, că ele nu există.

• A existat o condiționare din partea PSD privind menținerea coaliției și susținerea Guvernului Bolojan în schimbul validării acestor numiri la parchete?

Nicidecum.

• N-ați purtat negocieri în acest sens?

Nu, nicidecum. Am lăsat să se desfășoare tot procesul fără vreo influență din partea mea.

• S-au făcut 1.110 zile de când SRI nu mai are un director civil. Care sunt costurile? Mai ales că de patru ani avem și rapoartele de activitate secretizate în Parlament.

Din ce știu, ele au fost trimise, numai nu au fost dezbătute. Ele pot să fie dezbătute, chiar secretizate fiind. Evident că e nevoie de un director civil tocmai pentru ca o parte din întrebările justificate să aibă un răspuns adecvat, formal, informal, pentru ca societatea să înțeleagă ce face serviciul acesta.

Dincolo de această interfață necesară, sunt lucruri care se întâmplă. Ați văzut comunicatul FBI, care mulțumește SRI. România e o țară care într-un context geopolitic dificil a avut zero atacuri teroriste. E un serviciu care funcționează.

• Ne puteți da un orizont de timp pentru aceste numiri?

Relativ curând.

• Îl mai susțineți pe premierul Bolojan în funcție?

Constituția îmi dă un rol de mediator. Dincolo de asta, susținerea unui premier, conform Constituției, trebuie să vină din Parlament.

• Pe rețelele sociale sunt foarte multe voci care spun că și-au pierdut încrederea în dvs, ce le transmiteți?

Aștept argumentele.

• Cine ar trebui să apere procurorii?

De exemplu, în cazul cu episcopii de Huși, când jurnaliștii se duceau către parchet să întrebe, ar trebui procurorul șef al structurii, fiind un caz de notorietate, să iasă și să spună ce s-a întâmplat. Dacă șeful structurii nu face asta, evident că începe să crească o întreagă narațiune pe care nimeni nu o controlează.

• Ați spus în mod repetat în conferință cu un procuror trebuie să își depună dosarul dacă vrea să obțină o funcție. Ați avut consultări cu zeci de procurori nemulțumiți de sistem, știți de ce nu și-au depus candidaturile?

Unii și-au depus.

• De ce n-au fost mai multe depuneri?

Nu știu. Dintre cei nemulțumiți, unii au candidat.

• Considerați că într-o urmărire penală ar trebui să existe în continuare scurgeri din dosar?

Nu, n-ar trebui să existe. Ar trebui să apară atunci când dosarul este finalizat.

• Deci să nu ne mai așteptăm la scurgeri din partea parchetelor legate de dosare în lucru?

Da.

• Tot în conferința dvs ați dat un exemplu de activitate bună a unei doamne la Iași. Nu considerați că este riscant să argumentați numirea unei doamne procuror prin dosare doar legate de persoane politice? Nu considerați că poate ceilalți procurori se vor gândi că este un mesaj din partea dvs în așa fel încât în perioada următoare alți șefi de CJ, primari vor fi ținte?

Pentru români, o preocupare extrem de importantă este corupția. Nu există corupție fără decident politic. Nu poți să studiezi corupția într-un mediu așa… Dintre dosare, m-am referit la cele în care capacitatea de decizie politică este cea mai mare. Bineînțeles că există corupție și la Vamă, și la ANSVA.