Cea mai mare greșeală politică a lui Donald Trump

Războiul din Iran l-a aruncat pe președintele american într-o prăpastie în ceea ce privește susținerea publică. Deși se aștepta să obțină un succes rapid, care să facă uitate controversele din jurul Dosarului Epstein, acțiunile antimigraționiste violente sau eșecul introducerii tarifelor, intervenția militară a trezit în publicul american traumele legate de Vietnam.
Cea mai mare greșeală politică a lui Donald Trump
Donald Trump a ținut o lungă conferință de presă, luni, 6 aprilie, în care nu a oferit nicio soluție la criza din Iran
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

La sfârșitul săptămânii trecute, pe parcursul a două zile, în Iran a avut loc una dintre cele mai spectaculoase misiuni de salvare a unui pilot american. Acesta a supraviețuit prăbușirii unui avion de vânătoare F-15E. Aeronava a fost lovită, cel mai probabil, de artileria iraniană. Ambii membri ai echipajului s-au catapultat. Pilotul a fost recuperat rapid. Trăgătorul, însă, a aterizat într-o zonă din care evacuarea nu a putut fi realizată imediat.

Operațiunea de salvare a fost una de mare amploare. Au participat echipe și avioane de vânătoare americane. A fost implicată CIA. Au fost executate bombardamente de acoperire. Zona a fost securizată. Ofițerul rănit a parcurs 2.000 de metri pe jos, a urcat un munte pentru a putea fi detectat de sistemele de localizare americane și s-a ascuns într-o firidă dintr-o stâncă – circumstanțe care au complicat considerabil planul de salvare.

Complicata misiune, desfășurată pe teritoriul iranian, s-a încheiat cu succes, deși două avioane trimise cu echipament și militari nu au mai putut decola, deoarece la aterizare s-au afundat în terenul nisipos. Forțele americane au distrus aparatele de zbor după recuperarea trăgătorului din avionul F-15, lovit de inamic.

ADVERTISING

Președintele Donald Trump a urmărit intervenția din “Camera de Război”, o încăpere din Casa Albă, conectată la operațiunile militare desfășurate și coordonate de Pentagon și CIA.

Succesul nu a generat optimismul scontat în rândul opiniei publice americane privind războiul din Iran. Donald Trump a încercat să-l folosească pentru a mai estompa senzația de eșec și nesiguranță.

KC-10 fuels bomber mission
OPERAȚIUNE DE SALVARE. Un avion de luptă F-15E a fost doborât de forțele iraniene la sfârșitul săptămânii trecute. Cei doi membri ai echipajului au fost salvați în urma unei intervenții la sol a militarilor americani - Sursa foto: Wikimedia Commons

„Când piloții sunt doborâți, nu poți să-i recuperezi prea curând din teritorii extrem de dificile. El a reușit să se cațere, să urce, deși era rănit, a reușit să se ascundă într-o crăpătură în stâncă. S-au întâmplat multe lucruri extraordinare”, a declarat președintele american, pentru cotidianul Wall Street Journal.

Promisiuni încălcate

Într-un podcast realizat de Silver Bulletin, unul dintre cei mai experimentați analiști electorali din SUA, Nate Silver, a susținut că atacul lui Trump asupra Iranului reprezintă cea mai mare greșeală politică din cariera acestuia.

În primele zile ale conflictului, superioritatea militară și aeriană a Statelor Unite și a Israelului a fost covârșitoare. Au fost distruse peste 30.000 de ținte strategice de pe teritoriul iranian. Cu toate acestea, sentimentul înfrângerii nu poate fi înlăturat.

Motivul e unul simplu: Donald Trump a creat așteptări înalte privind rezultatul conflictului cu Iranul. Sub presiunea crizei de credibilitate, în contextul alegerilor din noiembrie, a intrat în acest război și a făcut trei promisiuni clare:

  • Schimbarea regimului politic iranian;
  • Imposibilitatea Iranului de a mai produce o bombă nucleară;
  • Soluționarea rapidă a conflictului militar, în doar câteva săptămâni;

După mai bine de o lună de la izbucnirea conflictului, niciuna dintre aceste promisiuni nu s-a îndeplinit, iar situația din Iran este mai confuză ca oricând.

Crime de război

Acum, ne aflăm în zona amenințărilor lui Trump către Iran. Acesta a anunțat în mod repetat atacuri asupra unor obiective civile: infrastructură rutieră și energetică.

Acțiunile vor afecta grav populația civilă, neimplicată în conflict. Comisia Europeană avertizează că atacurile asupra țintelor civile sunt crime de război, conform Cartei ONU. Trump a intrat pe un nou teren periculos și din acest punct de vedere.

“Orice atac împotriva infrastructurilor civile, în mod concret asupra instalațiilor energetice, este ilegal și inacceptabil. Acest lucru este valabil pentru războiul Rusiei în Ucraina și se aplică peste tot în altă parte…”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European.

Daily life continues in Tehran under the shadow of
DICTATURA REZISTĂ. Regimul fundamentalist de la Teheran rezistă și își intensifică propaganda de război. În imagine, un zid pictat din capitala iraniană în care e prezentat entuziasmul populației pentru Mojtaba Khamenei - Foto: Hepta.ro

Răspunsul președintelui american, exprimat în cadrul unei lungi conferințe de presă desfășurate în ziua de 6 aprilie, a arătat că nu îl interesează și nu-l îngrijorează astfel de avertismente. Decizia sa de a pune o cât mai mare presiune pe Iran pentru a accepta termenii SUA de încheiere a conflictului a părut a fi una fermă.

Pe de altă parte, în aceeași conferință de presă, Trump nu a spus nimic semnificativ, nu a prezentat nicio strategie și nu a indicat ce se va întâmpla după expirarea ultimatumului.

Paradoxul Ormuz

Privind datele disponibile până în prezent, se poate spune că Donald Trump a înregistrat un eșec major în Iran. Acesta nu e unul militar, ci rezultă din promisiunile făcute și efectele războiului, principalul fiind crearea unei instabilități economice globale.

Iranul controlează în continuare strâmtoarea Ormuz prin care tranzitează 20% din combustibilul necesar economiei mondiale. Pârghia pe care o are e una decisivă în orice negocieri cu privire la un armistițiu.

Mai mult decât atât, de la izbucnirea războiului, Iranul a înregistrat tranzacții petroliere mult mai mari decât înainte de declanșarea conflictului din cauză că, în urma controlului asupra strâmtorii Ormuz, petrolierele sale pot circula liber fără a fi amenințate de nimic. Acest paradox arată că forța militară exercitată asupra Iranului a produs efecte complet neașteptate, nicidecum cele prognozate de Trump și Benjamin Netanyahu.

PetrolEuropaHepta
CRIZA PETROLULUI. Prețurile carburanților la benzinăriile din Europa au trecut de 2 euro pe litru atât la benzină, cât și la motorină. În imagine, o stație din Lisabona, Portugalia - Foto: Hepta.ro

În prezent, ne aflăm într-un blocaj major, iar Trump nu dispune de instrumentele necesare pentru a-l depăși. În primul rând, se află în conflict cu marile puteri europene, care nu-i mai acordă încredere. Acum un an, la scurt timp după revenirea sa la Casa Albă, toți liderii europeni mergeau la Washington să-l curteze și să-l flateze. Astăzi, i-au trântit ușa în nas, declanșând furia președintelui american.

În cadrul conferinței de presă, Trump a acuzat, de asemenea, Japonia și Australia. În aceste țări, forțele americane au un număr important de militari, de ordinul zecilor de mii. Trump a anunțat că și cele două state aliate au refuzat să-l ajute.

Vina îi aparține în primul rând lui Trump: nu a construit o coaliție înainte de a ataca Iranul. S-a bazat, pur și simplu, pe principiul “America First”, ideea lui fiind că puterea americană - politică, economică și militară - poate rezolva orice criză și își poate impune voința în orice condiții. Principiu care s-a dovedit fals în cazul Iranului, dar și în cel cu Canada și cel cu Danemarca în ce privește “cumpărarea” Groenlandei.

În prezent, avem un Donald Trump care face promisiuni fără acoperire, având o susținere politică tot mai redusă, inclusiv în propriul partid.

Republicanii se îndreaptă spre un dezastru la alegerile intermediare din noiembrie. Dezastrul creat de Trump, pe plan global, ne afectează, din nefericire, pe toți.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇