Mișcarea pacifistă din Germania a pregătit și în acest an tradiționalele marșuri de Paște. Vor ieși mai mulți oameni în stradă din cauza războaielor din Iran și Ucraina?
La tradiționalele marșuri de Paște ale mișcării pentru pace din Germania sunt așteptați din nou mii de participanți. Peste o sută de evenimente au fost planificate. Au început pe 2 aprilie și vor culmina luni, 6 aprilie.
Printre demonstrațiile enumerate pe site-ul asociației Netzwerk Friedenskooperative (Rețeaua Cooperativa Păcii), cu sediul în Bonn, se numără parade de biciclete, concerte, mitinguri și discursuri despre conflictele din Iran, Gaza, Ucraina sau Siria, despre drepturile omului sau schimbările climatice.
Se preconizează că marșurile din acest an vor fi dominate de decizia guvernului federal de a reforma stagiul militar. De la începutul acestui an, toți tinerii de 18 ani primesc un chestionar din partea armatei federale (Bundeswehr), în care sunt evaluate ”motivația și aptitudinile” lor pentru serviciul în forțele armate.
- Gen Z se revoltă în Germania și spune NU armatei: „Nu este războiul nostru”
- Tot mai mulți germani refuză serviciul militar
Tinerii bărbați trebuie să completeze chestionarul. Pentru tinerele femei, care, conform Constituției, sunt scutite de serviciul militar, completarea este voluntară.
Noua lege privind serviciul militar a dus la greve școlare în toată țara și va influența tematic și marșurile de Paște. Potrivit lui Kristian Golla, purtător de cuvânt al rețelei Friedenskooperative, cel puțin 20 de evenimente vor fi dedicate acestui subiect.
”Interpretarea selectivă a dreptului internațional”
Din păcate, există suficiente motive pentru ca marșurile pentru pace să fie relevante și astăzi, punctează Golla. ”Teme ale marșurilor de Paște vor fi Ucraina și Rusia, regiunea Golfului, Israel și Palestina sau bombardarea Iranului. La fel și consolidarea dreptului internațional”, a explicat interlocutorul DW.
Marșurile de Paște sunt organizate descentralizat, astfel că nu există o organizație care să impună de sus temele sau cine ia cuvântul la mitinguri.
În acest an, pe site-ul său, mișcarea pentru pace din Germania cere guvernului federal ”inițiative diplomatice pentru încetarea războaielor”. De asemenea, face apel la consolidarea dreptului internațional și la sprijinirea celor afectați de aceste războaie.
În declarația sa, rețeaua critică guvernul federal și pentru ”interpretarea selectivă a dreptului internațional”. Atacurile SUA și Israelului asupra Iranului ar trebui condamnate la fel ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Mișcare divizată
Hendrik Hegemann, de la Institutul pentru Cercetarea Păcii și Politică de Securitate din Hamburg (IFSH), nu crede, în ciuda tuturor întrebărilor și îngrijorărilor justificate, că marșurile de Paște vor înregistra anul acesta o creștere semnificativă a participării.
Acest lucru se datorează, parțial, faptului că, în contextul conflictelor recente, mișcarea pentru pace este ea însăși divizată. ”În ceea ce privește Ucraina, situația este, de exemplu, mult mai complexă decât a fost în Irak în 2003”, este de părere Hegemann. ”Atunci, majoritatea oamenilor puteau fi de acord că atacul a fost greșit”.
Între timp, dezbaterea a devenit mai dificilă. ”Recent s-au împlinit patru ani de la masacrul rusesc de la Bucea, în Ucraina”, spune el. Este, desigur, mai dificil să mobilizezi oamenii să ceară limitarea ajutorului militar pentru Ucraina, știind că asta ar face-o mai vulnerabilă.
Tradiții vechi, temeri noi
Inspirate de Campaign for Nuclear Disarmament din Marea Britanie, mișcare anti-nucleară demarată în regat în 1957, marșurile de Paște din Germania şi-au făcut apariţia la începutul anilor 1960. Teama că Războiul Rece dintre Vest și Est ar putea degenera într-un nou război mondial i-a scos pe oameni în stradă. La sfârșitul anilor ’60, sute de mii de persoane participau la aceste marșuri.
Marșurile erau adesea organizate de o varietate de organizații: biserici, sindicate, partide de stânga sau grupări pacifiste precum Deutsche Friedensgesellschaft - Vereinigte KriegsdienstgegnerInnen (DFG-VK, Societatea Germană pentru Pace - Adversarii Uniți ai Războiului).
Tocmai aceste grupuri, inspirate cândva de persoane care, din motive de conștiință, au refuzat încorporarea, devin tot mai des puncte de contact pentru tinerii care caută consiliere și sprijin pentru a evita în prezent serviciul militar.
În ultimii ani, însă, organizatorii marșurilor de Paște au avut dificultăți în mobilizarea oamenilor, spune Hegemann. ”Formatele tradiționale nu mai au același potențial de mobilizare. În plus, unele dintre aceste grupuri și-au schimbat poziția față de politica de pace.”
Unii oameni au fost descurajați să participe și din cauza faptului că părți ale extremei drepte și figuri polarizante precum Sahra Wagenknecht au folosit agenda pacifiștilor în scopuri proprii, adaugă Hegemann.
Totuși, pacifismul ocupă în continuare un loc important în dezbaterea publică din Germania, este convins Hegemann. ”Este o tradiție foarte veche, bine înrădăcinată, care, mai ales în perioade de remilitarizare, oferă alternative și încearcă să determine punerea sub semnul întrebării a anumitor idei”.
Germanii se simt tot mai nesiguri
Sentimentul de siguranță al germanilor a scăzut drastic în ultimii ani. Potrivit unui raport publicat în februarie de institutul de sondaje Allensbach, doar 55% dintre germani se mai simt în siguranță. În 2025 erau 60%, iar în 2019 procentul ajungea la 70%. Aproximativ două treimi dintre germani se tem că țara lor ar putea fi implicată direct într-un război.
În raportul său anual de securitate, institutul demoscopic a constatat că tot mai puțini germani cred că NATO le poate garanta securitatea. Motivul este scăderea încrederii în SUA ca garant al păcii în Europa.
”Desigur, oamenii se simt amenințați de situația mondială apăsătoare”, spune Golla. ”În aceste condiții, mă aștept ca de acest Paște să participe mai mulți oameni decât anul trecut”.